Seria nouă a Conferinţelor Ateneului Român a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2011 prin prezenţa la Bucureşti a Hertei Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.
La invitaţia „Editurii Humanitas Fiction” şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, va fi prezent la Bucureşti, în perioada 27-28 februarie 2012.
Luni, 27 februarie, ora 18.30 la Ateneul Român, va avea loc conferinţa „Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu”.
Marţi, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti. Festivitatea de decernare se va desfăşura în Sala „Constantin Stoicescu” a Palatului Facultăţii de Drept. În aceeaşi zi, la ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu va fi lansată seria de autor „Amos Oz” a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele „Odihna desăvârşită”, „Cutia neagră”, „Cum să lecuieşti un fanatic”, „Rime despre viaţă şi moarte”, „Poveste despre dragoste şi întuneric” şi „Scene de viaţa campestră”. La eveniment vor vorbi Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Pârvulescu şi Denisa Comănescu.
Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi prozatori şi eseişti israelieni, s-a născut la Ierusalim în 1939, într-o familie de cărturari şi profesori, originară din Polonia şi Rusia. Figura tutelară a familiei, aşa cum apare în cunoscutul său roman autobiografic de mai târziu, „Poveste despre dragoste şi întuneric”, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit în Palestina la începutul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoaşterii sociale şi intelectuale, o stradă din Ierusalim îi poartă numele, în timp ce scrierile lui sunt de referinţă în bibliografia iudaismului. Părinţii lui Amos vor avea însă un alt destin: tatăl lui, Yehuda Arieh Klausner, deşi studiase literatura şi istoria în Polonia, cunoştea 17 limbi şi avea o cultură vastă, va rămâne în umbra unchiului său, fiind nevoit să accepte un post modest de bibliotecar, în timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivată, de o sensibilitate aparte, purtând în suflet nostalgia Europei, va ceda în faţa greutăţilor şi a lipsurilor vieţii de emigrant şi se va sinucide când Amos împlinea vârsta de 12 ani.
În 1954, la 15 ani, adolescentul fragil şi crescut printre cărţi se răzvrăteşte împotriva tatălui şi părăseşte Ierusalimul. Se stabileşte în kibbutzul Hulda, unde îşi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publică primele povestiri în revista literară „Keshet”, cu puţin timp înainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului să studieze filozofia şi literatura la Universitatea din Ierusalim. În 1967 luptă în „Războiul de Şase Zile”, iar în 1973 participă la „Războiul de Yom Kippur”.
După absolvirea Facultăţii de Filozofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local timp de 25 de ani, până în 1986, când se mută împreună cu soţia şi fiul său în oraşul Arad, pe ţărmul Mării Moarte.
De-a lungul timpului, Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase instituţii de învăţământ superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraică din Ierusalim (1975, 1990) şi Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din SUA. Din 1987, Amos Oz predă literatura ebraică la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.
În 1991 Amos Oz devine membru al Academiei de Limbă Ebraică din Israel. Scriitorului israelian i-au fost acordate până în prezent zece titluri „Doctor Honoris Causa” din partea: Hebrew Union College – Cincinnati, Ohio şi Ierusalim (1988), Colegiul „Western New England” din Springfield, SUA (1988), Universitatea din Tel Aviv, Israel (1992), Universitatea „Brandeis”, SUA (1998), Seminarul Teologic Evreiesc din New York, SUA (2006), Universitatea Ebraică din Ierusalim, Israel (2006), Institutul „Weizmann” din Rehovot, Israel (2006), Universitatea din Anvers, Belgia (2008), „Universitatea pentru Străini” din Siena, Italia (2010), Universitatea din Melbourne, Australia (2011).
Din 1965 până în prezent, Amos Oz a publicat 35 de cărţi, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole. Cărţile lui Amos Oz au fost traduse în 42 de limbi, în 43 de ţări.
Printre numeroasele distincţii primite de autor se numără: „Premiul Păcii” (Germania, 1992), Premiul „Israel pentru Literatură” (1998), Marele Premiu „Ovidius” (România, 2004), Premiul „Catalonia pentru Literatură” (2004), Premiul „Grinzane Cavour” (Italia, 2007) şi Premiul „Heinrich Heine” (Germania, 2008).
Amos Oz a mai fost în România în anul 2004, când a fost răsplătit cu Premiul „Ovidius” la Festivalul „Zile şi Nopţi de Literatură”, organizat de Uniunea Scriitorilor din România.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.