ANALIZĂ Bilanțul procurorului general Florența la 3 ani de mandat: controverse, dosare prescrise și reușite

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă în activitatea Parchetului General este creșterea constantă a numărului de dosare nesoluționate. Dacă în 2023 acestea au crescut cu 5,5%, în 2024 majorarea a fost de 10,8%, iar în 2025 trendul a continuat.

Astfel, potrivit rapoartelor de activitate din perioada 2023 – 2025, la nivelul Ministerului Public, în anul 2023, valoarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asiguratorii este de 333.170.801 lei și 637.969 euro, față de anul 2022 când această valoare a fost de 1.526.327.899 lei și 8.319.387 euro, iar prejudiciul recuperat s-a ridicat la suma de 43.275.044 de lei, în scădere față de anul precedent când au fost recuperați 105.024.312 lei şi 378.404 euro.

Cauze cu autori necunoscuți

La sfârșitul anului 2023, cauzele cu autori necunoscuți nesoluționate sunt în scădere cu 8% față de anul 2022, reprezentând 26,2% din totalul cauzelor de soluționat.

Tot în 2023, PG a avut:

– în dosarele de evaziune fiscală – 607 inculpati

– infracțiuni prevăzute de Codul silvic – 567 inculpați

– infracțiuni de corupție  – 534 de inculpați

– infracțiuni de contrabandă – 169 inculpați

– infracțiuni privind mediul înconjurător – 6 inculpați dar și 811 dosare de omor cu autor necunoscut.

Anul 2024

Potrivit raportului pe 2024, PG a avut de soluționat 541.671 de dosare, cu 0,7% mai puţine decât în anul 2023, din care 51.111 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției.

În ceea ce privește numărul persoanelor trimise în judecată se observă o creştere cu 6,4% față de anul 2023.

La sfârșitul anului 2024, numărul cauzelor rămase nesoluționate a fost în creştere cu 10,8% față de anul 2023, iar în privința cauzelor cu autor necunoscut se constată o creştere cu 7,5%.

În privința infracțiunii de evaziune fiscală, în 2024 au fost mai puține rechizitorii „scădere ce poate fi explicată, pe de o parte, prin numărul redus și calitatea scăzută a sesizărilor și, pe de altă parte, prin modificările legislative și jurisprudențiale și prin lipsa de specializare în investigarea acestor tipuri de infracțiuni”, se arată în raportul PG. La finalul anului 2024 la nivelul parchetelor din cadrul Ministerului Public erau soluționate prin trimitere în judecată cu 21,6% mai puţine dosare de evaziune față de anul precedent.

La fel în cazul infracțiunilor de mediu. Deși numărul dosarelor înregistrate a crescut, rechizitoriile au fost mai puține. „Numărul cauzelor de soluționat având ca obiect infracțiuni de mediu a crescut cu 21,3% față de anul trecut, iar numărul cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a fost mai mic cu 14,3%”, se mai arată în raportul pe 2024.

Din același document aflăm că în 2024, la Serviciului tehnic al ministerului Public – Compartimentul telecomunicații, au fost puse în executare 337 mandate de supraveghere tehnică și 16 ordonanțe emise de către procuror pentru autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică.

1800 dosare prescrise/an

În aceleși timp, a fost realizată și o analiză a cauzelor aflate în anul 2024 pe rolul instanțelor, în care se putea aprecia existenta unui risc major de intervenire a prescripției răspunderii penale până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Au reieșit astfel 1.810 dosare cu risc iminent de prescriere a faptelor.

Tot atunci, Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție mai avea în lucru puțin peste 2000 de dosare cu magistrați.

În anul 2024 din numărul dosarelor de soluţionat, adică 1.788.805, din care 620.619 intrate în cursul perioadei, au fost soluţionate 541.671 dosare, din care 51.111 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, dispunându-se trimiterea în judecată a 63.438 inculpaţi persoane fizice şi 282 inculpaţi persoane juridice.

Categorii de infracțiuni:

– infracțiuni prevăzute de Codul silvic – 742 inculpați trimiși în judecată

– infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 – 588 inculpați trimiși în judecată

– infracțiuni de evaziune fiscală – 465 inculpați trimiși în judecată

– infracțiuni de contrabandă – 242 inculpați trimiși în judecată

– infracțiuni de spălarea banilor – 122 inculpați trimiși în judecată

– infracțiuni privind mediul înconjurător – 7 inculpați.

Anul 2025

Au fost soluționate 530.560 dosare, cu 2,1% mai puține decât în anul 2024, din care 49.624 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției. În ceea ce privește numărul inculpaților se observă o scădere cu 2,3% față de anul 2024.

În anul 2025 au fost soluţionate 1.424 de dosare cu magistrați dintr-un total de 3.188 de dosare de soluţionat – în procent de 44,66%, fiind dispuse două trimiteri în judecată de către procurorii din cadrul SUP; la finalul anului au rămas de soluţionat 1.516 dosare.

La finalul anului 2025, la nivelul Ministerului Public au rămas de soluționat cu 23,5% mai multe dosare având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală decât în aceeași perioadă a anului 2024. La nivelul Ministerului Public, în anul 2025, valoarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii este de 365.984.267 lei și 7.839.017 euro, în creștere față de anul 2024 când această valoare a fost de 298.241.604 lei și 939.850 euro, iar prejudiciul recuperat s-a ridicat la suma de 110.068.584 lei și 360.485 euro.

Numărul cauzelor de soluționat având ca obiect infracțiuni de mediu a crescut cu 5,9% față de 2024, iar numărul cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată a fost mai mic cu 16,7%.

Se remarcă soluționarea majorității dosarelor „istorice” aflate pe rolul PÎCCJ. În acest sens, PG vine cu o serie de exemple: dosarul privind Mineriada, reprimarea violentă a manifestației publice din 10 August 2018, crima cu mașină capcană de la Arad, incendiul de la maternitatea din Piatra Neamț, sau cazul de malpraxis de la clinica Sanador.

Citește și: România, regim hibrid. Anularea alegerilor și dominația Guvernului Bolojan RAPORT

În 2025, PG remarcă intensitatea atacurilor de tip hibrid care au urmărit influențarea alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024. Un alt fenomen care a cunoscut o amplificare exponențială începând cu toamna anului 2024 „l-a reprezentat creșterea extremismului și a manifestărilor instigatoare la ură și discriminare. Astfel, până în anul 2024 la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat constant o medie de doar 21 de astfel de sesizări pe an”, se mai arată în raport.

La finalul anului 2025 se aflau deja în instrumentare un număr de 1031 dosare penale având ca obiect infracțiuni incitatoare la ură sau discriminare.

Categorii de infracțiuni investigate în 2025 de PG:

– infracțiuni prevăzute de Codul silvic – 753 (1,21% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

– infracțiuni de corupție -751 (1,21% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

– infracțiuni de evaziune fiscală – 433 inculpați judecați

– infracțiuni de contrabandă – 283 persoane fizice trimise în judecată

– infracțiuni de spălarea banilor – 111 persoane trimise în judecată;

– infracțiuni privind mediul înconjurător – 14 indivizi trimiși în judecată

În anul 2025, prejudiciile reținute în actele de inculpare au fost în cuantum de 1.748.760.495 lei (în scădere cu 9,1% față de anul 2024), 54.684.567 euro (în scădere cu 54,9% față de 2024) şi s-au dispus măsuri asigurătorii în valoare de 1.097.886.969 lei (în scădere cu 11,2% față de anul 2024).

Dosare cunoscute

În ciuda acestor cifre seci, Alex Florența se laudă cu câteva dosare intens mediatizate, însă prea puține pentru 2.500 de procurori și insuficiente pentru a obține un nou mandat de procuror general.

Menționăm aici preluarea cauzei și trimitere în judecată a dosarului exploziei de la Crevedia din august 2023 când cinci oameni au murit și 56 (persoane civile, pompieri, jandarmi și polițiști) au fost răniți în cele nouă explozii care s-au produs la depozitul de gaz metan.

Trimiterea în judecată a dosarului 10 august 2018, când 16 persoane au fost trimise în judecată în stare de libertate, inclusiv șefi ai Jandarmeriei de la acea vreme, despre care anchetatorii spun că ar fi ordonat și coordonat intrarea în forță asupra manifestanților din Piața Victoriei.

Pe 4 iunie 2024, Florența sesiza Inspecția Judiciară privind comiterea de către doi judecători din cadrul Curții de Apel Ploiești de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă.

Trimitere în judecată în dosarul actelor de identitate românești false. În martie 2025, PG trimitea în judecată cinci persoane în dosarul care vizează emiterea de acte de identitate false pentru persoane din Republica Moldova, Rusia şi Ucraina. Este vorba de funcţionari publici, angajaţi ai Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei (SPCEP) şi ai altor structuri din cadrul unei primării de comună din judeţul Botoşani.

În aprilie 2025, era retrimis în judecată dosarul Mineriadei din 13- 15 iunie 1990. În urmă cu 36 de ani,  patru persoane au fost ucise, două violate, 1.300 de persoane vătămate și peste 1.200 de persoane persecutate prin lipsirea nelegală de libertate.

Citește: AUR, S.O.S și POT vor să-l legalizeze pe Zelea Codreanu

Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, era fost trimis în judecată de PG pentru infracțiunea de  „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale)”.

În octombrie 2025 Parchetul General o trimiterea în judecată pe o judecătoare acuzată de săvârșirea a patru fapte de abuz în serviciu după ce nu a motivat mai multe dosare, timp în care inculpatul a comis o crimă.
În septembrie 2025, PG cerea ridicarea imunității parlamentare în cazul eurodeputatei Diana Șoșoacă, într-un dosar în care sunt vizate 11 infracțiuni. Șefa S.O.S este acuzată de propagandă legionară, cultul criminalilor de război și alte infracțiuni cu violență.

Din ianuarie 2026, instituția condusă de Alex Florența nu a mai pus niciun comunicat pe site-ul Ministerului Public.
Cea mai mare nereușită a mandatului lui Alex Florența a fost inexistenta activitate de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați, rezultatele procurorilor desemnați fiind sub orice critică, în comparație cu perioada 2008- 2018 când au fost trimiși în judecată 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia fiind condamnaţi.