ANALIZĂ „Crizatorii” roșii. Cum a modelat PSD cele mai mari crize politice ale ultimilor ani

În 2007, președintele Traian Băsescu era suspendat din funcție pentru prima dată, după un demers inițiat de PSD, partid aflat în opoziție la acel moment și condus de Mircea Geoană. În februarie 2007, social-democrații declanșau procedura de suspendare în Parlament, invocând acuzații precum încălcarea Constituției, interferențe în activitatea guvernului sau presiuni asupra premierului.

În aceeași lună era înființată în Parlament o comisie de anchetă privind suspendarea președintelui, condusă de Dan Voiculescu. În martie, comisia concluziona că președintele a încălcat Constituția, astfel că demersul a continuat cu următorii pași firești. La acel moment, Dan Voiculescu era președintele Partidului Conservator, un aliat tradițional al PSD.

Urmează un aviz negativ din partea Curții Constituționale a României. Fiind consultativ, însă, avizul nu a oprit procedura de suspendare, astfel că Parlamentul l-a suspendat pe Traian Băsescu, pe 19 aprilie 2007, cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri. O lună mai târziu avea loc referendumul, unde votul a fost unul covârșitor în favoarea lui Traian Băsescu: 74,48% împotriva demiterii și 24,74% pentru demitere.

Ieșirea de la guvernare din executivul Boc 1

Doi ani mai târziu, PSD era din nou în centrul unei crize politice. Social-democrații se aflau la putere în acel moment, într-un guvern cu PDL condus de Emil Boc. Ruptura a început să se producă în septembrie 2009, când Dan Nica, ministrul de Interne și vicepremier, a vorbit public despre riscul „turismului electoral” de la alegerile prezidențiale imediat următoare.

PDL susține, în schimb, că declarațiile ministrului pun sub semnul îndoielii corectitudinea alegerilor, iar relația din coaliție devine una tensionantă. Nu după mult timp, Emil Boc îi propune președintelui Traian Băsescu revocarea lui Dan Nica din funcție.

PSD răspunde și acuză „un atac politic”. Totodată, social-democrații anunță că dacă șeful statului îl revocă pe Dan Nica, ei se retrag de la guvernare. Traian Băsescu nu ține cont de avertismentul PSD, iar pe 1 octombrie 2009 îl revocă din funcție pe Dan Nica. În aceeași zi, PSD anunță retragerea de la guvernare și acuză PDL că vrea să preia controlul Internelor înainte de alegerile prezidențiale.

„Remanierea vicepremierului Dan Nica este un pretext pentru interesele politice ale preşedintelui Traian Băsescu. Adevăratul motiv din spatele situaţiei create este intenţia PDL şi a preşedintelui Băsescu de a frauda alegerile prezidenţiale”, spunea Mircea Geoană, președintele PSD la acel moment.

A doua suspendare a lui Traian Băsescu

PSD a participat și la a doua încercare de suspendare a președintelui Traian Băsescu, în 2012, din postura de partid care forma Uniunea Social-Liberală alături de PNL. Mai precis, vechiul PNL, fără componenta PDL. Procedura a fost catalogată ca un adevărat asalt al instituțiilor publice pentru atingerea scopului final: suspendarea șefului statului.

Totul a început pe 2 iulie 2012, când Monitorul Oficial este trecut din subordinea Camerei Deputaților în subordinea Guvernului condus de Victor Ponta. Pasul este esențial pentru acțiunile de a doua zi. Într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, a avut loc revocarea din funcție a trei demnitari: Gheorghe Iancu (Avocatul Poporului), Roberta Anastase (președinta Camerei Deputaților) și Vasile Blaga (președintele Senatului). Cu Monitorul Oficial trecut sub conducerea Guvernului, revocările s-au desfășurat cu o viteză uluitoare. La acel moment, premier și lider al PSD era Victor Ponta.

Astfel, Uniunea condusă de Ponta-Antonescu reușește să înlăture rapid din funcțiile importante oamenii PDL și să preia conducerea celor două Camere ale Parlamentului. De aici, totul a fost ușor. Trei zile mai târziu, Traian Băsescu era suspendat în urma unui vot în Parlament. Interimatul era preluat de Crin Antonescu.

Referendumul a avut loc pe 29 iulie 2012 și a fost invalidat, deoarece prezența nu a fost de 50%+1, așa cum cerea legea la acel moment. În total, 46% dintre românii cu drept la vot au votat la acel moment. Prevederea legală l-a salvat pe Traian Băsescu, pentru că votul a fost unul covârșitor pentru demiterea sa: 87% pentru demitere.

Ordonanța 13

Un alt moment politic care a marcat istoria recentă a României a fost adoptarea Ordonanței 13. Suntem în 2017, iar la Palatul Victoria este instalată coaliția PSD-ALDE condusă de Sorin Grindeanu. În spațiul public încep să apară informații privind discuții pentru proiecte care vizează grațierea și modificarea Codului penal. Societatea se revoltă prin proteste masive în stradă, în contextul în care de noile prevederi ar fi urmat să beneficieze politicieni importanți cu probleme penale, inclusiv Liviu Dragnea, liderul PSD.

Ordonanța prevedea:

prag de 200.000 lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu;

reducerea pedepselor pentru abuz în serviciu (de la 2–7 ani la 6 luni–3 ani sau amendă);

eliminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;

limitarea denunțului la 6 luni de la data faptei;

dezincriminarea favorizării făptuitorului în cazul rudelor apropiate;

excluderea răspunderii penale pentru emiterea/adoptarea de acte normative.

Momentul culminant este noaptea de 31 ianuarie 2017, când Guvernul adoptă OUG 13 într-o ședință aproape de miezul nopții. Totodată, adoptarea sa a fost o surpriză, în contextul în care proiectul nu se afla pe ordinea de zi.

A rămas celebră conferința de presă susținută de Florin Iordache, ministrul Justiției din cabinetul Grindeanu, de după adoptarea ordonanței. Acesta a răspuns nervos la întrebările jurnaliștilor și a repetat de 24 de ori sintagma „altă întrebare”.

Începând cu a doua zi, sute de români ies în stradă pentru a își arăta nemulțumirea. Proteste au avut loc inclusiv în diaspora. În total, peste 600.000 de oameni au protestat în toată țara, ceea ce a creat o presiune greu de gestionat pentru Guvern. Executivul cedează pe 5 februarie și abrogă ordonanța. Trei zile mai târziu, Florin Iordache demisiona din funcția de ministru al Justiției.

PSD, singurul partid care și-a dărâmat propriul guvern

PSD a generat și un moment inedit în istoria recentă a politicii românești. Este vorba despre cele trei moțiuni de cenzură pe care le-a inițiat și votat pentru a își dărâma propriile guverne. Primul care a căzut victimă a fost Sorin Grindeanu. După eșecul înregistrat cu ordonanța 13, Liviu Dragnea anunță că realizează o evaluare a guvernului.

În iunie 2017 are loc o ședință a Comitetului Executiv Național al PSD, unde i s-a reproșat lui Sorin Grindeanu că nu a îndeplinit 60% din programul de guvernare. Într-un final, alianța PSD-ALDE i-a retras sprijinul politic, iar miniștrii și-au dat demisia din guvern. Sorin Grindeanu, însă, a anunțat că nu renunță, astfel că o moțiune de cenzură a devenit inevitabilă. Moțiunea a fost depusă chiar de PSD, iar pe 21 iunie este adoptată în Parlament, cu 241 de voturi pentru.

Al doilea premier social-democrat demis prin moțiune de cenzură a fost Viorica Dăncilă. Depusă de opoziție, moțiunea de cenzură a trecut, însă, și cu voturile a mai multor parlamentari PSD.

PSD vs. Bolojan

PSD a generat și actuala criză politică. Social-democrații nu au avut o relație bună cu premierul Ilie Bolojan niciodată. Au contestat cel mai importante măsuri ale guvernului în public, deși la masa deciziilor au fost prezenți inclusiv reprezentanți ai PSD.

Pe 9 decembrie 2025, Sorin Grindeanu anunța că partidul său începe o perioadă de analiză internă privind participarea la guvernare. În aceeași zi, Claudiu Manda, secretarul general al partidului, a trimis în teritoriu un chestionar prin care cei din partid erau întrebați, printre altele, ce părere au despre măsurile adoptate de Guvernul Bolojan.

Pe 25 februarie, Sorin Grindeanu anunța că extinde consultarea. Liderul PSD preciza că va cere vot și pentru continuarea coaliției fără USR și Ilie Bolojan.

A urmat un tur de forță prin țară, în care s-a văzut cu mai toți greii social-democrați din teritoriu. Acolo, Grindeanu pare să fi dat semnalul: out cu Bolojan. Data consultării interne a fost făcută publică de Sorin Grindeanu pe 23 martie. Acesta anunța că cei 5.000 de delegați vor vota pe data de 20 aprilie.

„Excludem vreo colaborare politică cu AUR”

În aceeași zi, PNL și USR au venit cu răspunsuri tăioase la adresa PSD. Ambele formațiuni politice au stabilit în forurile interne că vor spune pas unei guvernări cu PSD, dacă social-democrații vor genera o criză politică.

Pe 20 aprilie, 97% dintre social-democrații participanți la referendum au votat ca partidul să îi retragă sprijinul premierului Ilie Bolojan. A urma un vot în Biroul Politic Național, unde PSD a decis să își retragă miniștrii, în contextul în care premierul a anunțat că nu demisionează.

Următorul pas a luat prin surprindere pe toată lumea. Pe 27 aprilie, PSD anunța că depune o moțiune de cenzură cu AUR pentru demiterea guvernului Bolojan. Surpriza a venit pe fondul anunțului lui Sorin Grindeanu din 26 martie, după o vizită la Bruxelles, că exclude o colaborare politică cu AUR.

„Atât eu, cât și liderii PES, excludem vreo colaborare politică cu AUR și credem că recentele semnale de apropiere dintre PNL și AUR reprezintă o aventură politică iresponsabilă, care amenință viitorul european al României”, scria pe Facebook Sorin Grindeanu la acel moment.

Moțiunea de cenzură ar urma să fie votat în Parlament pe 5 mai. Situația tinde să devină o criză politică și mai adâncă, în contextul în care PNL și USR exclud o altă colaborare cu PSD, după alianță făcută de social-democrați cu AUR. De cealaltă parte, nici o coaliție PSD-AUR care să preia puterea nu este o variantă cu multe șanse de reușită. Sorin Grindeanu a exclus aceast scenariu, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un premier al unei coaliții din care face AUR.