Republica Moldova: Bolojan la Chișinău; Sprijin unanim în UE; Găgăuzia fierbe politic

Deschiderea negocierilor pe primul cluster cu R. Moldova, aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre UE

Vineri, 12 iunie, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate poziția comună de negocieri pentru deschiderea oficială a primului grup de capitole – „Valori fundamentale”, clusterul care stă la baza întregului proces de pregătire pentru aderarea R. Moldova la UE. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, relatează zdg.md.

„Uniunea Europeană a făcut încă un pas important în procesul de negocieri cu țara noastră. (…) Această decizie confirmă recunoașterea reformelor realizate și a progreselor înregistrate de țara noastră, dar și încrederea celor 27 de state membre ale UE în Moldova și în cetățenii ei”, a scris Cristina Gherasimov pe Facebook.

Cea de-a doua Conferință Interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană se va desfășura pe 15 iunie, la Luxemburg. Delegația R. Moldova va fi condusă de prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Pe 3 iunie, printr-o scrisoare oficială transmisă sub egida Președinției cipriote a Consiliului UE, cele 27 de state membre au confirmat că R. Moldova este „suficient de pregătită” pentru deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 privind valorile fundamentale (The Fundamentals) și au invitat Chișinăul să își depună oficial poziția de negociere.

Ilie Bolojan, o nouă vizită la Chișinău. Va participa la Congresul PAS

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, lider al Partidului Național Liberal, a ajuns la Chișinău. Potrivit surselor IPN, acesta urmează să participe duminică la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate.

În contextul vizitei oficialului de la București, Primăria municipiului Chișinău a anunțat restricții temporare de acces în anumite spații publice din capitală.

Măsurile vor fi aplicate în perioada 13 iunie, ora 12:00 – 14 iunie, ora 21:00, vizând zonele centrale ale orașului și arterele de legătură cu Aeroportul Internațional Chișinău.

Ultima vizită a lui Ilie Bolojan la Chișinău a avut loc la sfârșitul lunii mai, când acesta a participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale.

Premierul României și-a întrerupt atunci programul oficial în contextul incidentului cu dronă de la Galați, unde fusese lovit un bloc locativ.

Duminică, la Palatul Republicii, va avea loc cel de-al IV-lea Congres al Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul căruia urmează să fie aleasă noua echipă de conducere a formațiunii.

Cum anchetatorii „au luat cu asalt” sediul lui Plahotniuc

La 14 iunie 2026 se împlinesc șapte ani de la fuga lui Vladimir Plahotniuc din Moldova. Studiind segmente mai puțin cunoscute din materialele anchetei, reporterul RISE Moldova a aflat de ce, chiar și după „dispariția” oligarhului din politică, procurorii au avut nevoie de mai bine de un an pentru a învinge rezistența opusă de sistemul judiciar, pentru obținerea permisiunii de a percheziționa sediul central al Partidului Democrat, pe care ulterior chiar Procuratura avea să-l descrie drept centrul de gestionare a organizației infracționale a lui Plahotniuc.

La 2 iulie 2020, la ora 7:00 dimineața, la un an și trei săptămâni de la fuga lui Plahotniuc, grupul de anchetă a descins pentru percheziții în clădirea situată pe strada Armenească 44/3.

Liderul Partidului Democrat părăsise țara la 14 iunie 2019, cu un an înaintea perchezițiilor. De facto, fuga oligarhului s-a produs în mai puțin de o săptămână din momentul adoptării de către Parlament a declarației prin care Legislativul recunoștea Republica Moldova drept „stat capturat”.

Regimul lui Plahotniuc și al Partidului Democrat, la timona căruia s-a aflat acesta, a fost calificat drept o „dictatură”. În plus, corupția a fost considerată „endemică” și „principalul pericol pentru libertatea, siguranța și bunăstarea Republicii Moldova și a cetățenilor ei”, menționându-se că din această cauză Moldova „a ajuns să fie una dintre cele mai sărace și mai vulnerabile țări din Europa, cu o rată îngrijorătoare a depopulării”.

Limba rusă nu mai beneficiază de statut protejat în Ucraina

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat o lege prin care retrage limbii ruse statutul de limbă protejată în Ucraina, unde aceasta rămâne limba principală folosită de o parte a populației, în ciuda unui declin înregistrat de la invazia rusă, relatează Moldova 1.

„Președintele Ucrainei a semnat legea, o decizie importantă pentru protejarea spațiului lingvistic ucrainean și îndeplinirea obligațiilor noastre europene”, a declarat președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk. „Limba unui stat agresor nu poate beneficia de instrumente de protecție concepute pentru a susține limbile popoarelor autohtone și ale comunităților naționale”, a afirmat el, invocând „dreptatea și securitatea lingvistică a Ucrainei”.

Această lege retrage limbii ruse protecțiile prevăzute de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, un tratat al Consiliului Europei pe care Ucraina îl ratificase.

Majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului susțin reintegrarea Republicii Moldova

În premieră, peste jumătate dintre locuitorii regiunii transnistrene s-ar pronunța în favoarea reintegrării Republicii Moldova, arată un sondaj realizat de Comunitatea WatchDog.MD. Potrivit studiului, 53% dintre respondenți ar vota pentru reunificarea țării, în timp ce 35% s-ar opune procesului. Datele indică, de asemenea, o creștere a încrederii în autoritățile de la Chișinău.

Expertul WatchDog, Eugen Muravschi, susține că rezultatele sondajului reflectă o schimbare de tendință care se observă prin mai mulți indicatori. Evoluția opiniei publice din regiune atestă o creștere constantă a susținerii pentru apropierea de Republica Moldova și o diminuare a încrederii în instituțiile separatiste.

„Pentru prima dată sprijinul pentru reintegrarea țării a trecut de cifra de 50% și a crescut acest indicator cu 8% în ultimii doi ani. (…) Crește sprijinul pentru reintegrarea Republicii Moldova, scade încrederea în autoritățile locale, crește încrederea în autoritățile de la Chișinău și tot mai multă lume este îngrijorată anume de statutul nerecunoscut al regiunii”, a declarat Eugen Muravschi în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Încă 10 martori ai apărării și gata. În ce punct a ajuns procesul „kuliok” al lui Igor Dodon

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a mai audiat un aliat al lui Igor Dodon în dosarul „kuliok” al fostului președinte, ridicând la 26 numărul martorilor apărării compăruți deja în fața instanței, într-un proces care a căpătat turații și în care a mai rămas să depună mărturie doar 10 persoane, relatează Europa Liberă.

În ședința CSJ din 10 iunie, a dat declarații Ruslan Flocea, fostul șef al aparatului prezidențial din perioada de mandat a lui Dodon, relatând în instanță despre tensiuni pe care le-ar fi observat atunci între șeful statului și Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat de guvernământ.

Dodon este judecat pentru presupusă luare de mită de la Plahotniuc, în iunie 2019, când a negociat cu acesta formarea unei coaliții de guvernare care să mențină PD-ul la putere, dar respinge acuzațiile.

Apărându-l pe Dodon în instanță, Flocea, care a lucrat la președinție între 2016 și 2019, iar apoi a condus timp de doi ani Centrul Național Anticorupție a vorbit despre acte de sabotaj împotriva fostului președinte din partea fostei guvernări PD și despre actele „umilitoare” prin care acesta era suspendat periodic din funcție de către Curtea Constituțională, atunci când refuza să promulge legi.

Circa 790 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară

Numărul primăriilor care decid să-și  consolideze eforturile pentru a a asigura dezvoltarea eficientă a  localităților și a oferi servicii mai bune pentru cetățeni este în  continuă creștere. Circa 790 de primării din țară sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară. Informațiile actualizate au fost  prezentate astăzi de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, transmite MOLDPRES.

„Zi de zi, lucrăm cu aleșii locali, cu primarii, cu comunitățile.  Avem 790 de primării implicate în proces. Unele primării sunt la o etapă mai avansată în acest proces de unire. Mâine voi fi în Anenii Noi, la primăria Roșcani, care va aproba decizia finală de unire cu alte două primării Telița și Calfa. Noua primărie va beneficia de 12 milioane de lei pentru investiții în servicii și în infrastructură. Luni am fost și am discutat cu primarii și aleșii locali din 17 primării din Călărași, care se unesc într-o primărie mai puternică. Cetățenii din noua primărie vor beneficia de 145 milioane de lei. Lucrăm intens. Sunt sigur că numărul de primării implicate în acest efort de unire va crește. Guvernul, Cancelaria de Stat sunt alături. Vom munci cot la cot. Avem primari puternici. Să le oferim primării puternice”, a afirmat Alexei Buzu.

Alexei Buzu a precizat că primăriile mai au timp până la sfârșitul lunii iulie pentru ca să aprobe deciziile de implicare în procesul de amalgamare voluntară, iar comunitățile care vor parcurge acest proces vor beneficia de stimulente pentru dezvoltare din partea Guvernului.

Găgăuzia, fără alegeri și fără bașcan: cum a ajuns autonomia într-un blocaj instituțional total și ce soluții există

Autonomia Găgăuză se află într-o criză instituțională de peste jumătate de an, relatează ZDG.md.

Adunarea Populară are mandatul expirat, datele stabilite pentru alegerea  legislativului local au fost anulate de mai multe ori de instanțele judecătorești, organul electoral al regiunii nu este funcțional, iar după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul trebuie organizate și alegeri pentru funcția de bașcan.

Experții consultați de Ziarul de Gardă spun că problema nu ține doar de data alegerilor, ci și de cine are dreptul legal să le organizeze în contextul în care la Comrat pare să nu existe voință politică pentru deblocarea situației.

Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), organul legislativ al autonomiei, care adoptă acte normative locale, aprobă decizii importante pentru regiune și are un rol-cheie în organizarea alegerilor, a expirat în noiembrie 2025. În mod normal, după expirarea mandatului trebuiau organizate alegeri pentru alegerea unei noi componențe. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Blocajul a pornit de la instituirea organului electoral al autonomiei. În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat organul electoral permanent al Găgăuziei, invocând costurile de întreținere. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.

Între timp, au apărut alte dispute: cum trebuie să se numească organul electoral, cine desemnează membrii, ce verificări trebuie să treacă aceștia și cum trebuie armonizată legislația electorală regională cu cea națională.

Tiraspolul, Abhazia și Osetia de Sud cer recunoaștere internațională într-o declarație comună

Structurile separatiste de la Tiraspol, Abhazia și Osetia de Sud își coordonează din nou mesajele externe și cer, într-o declarație comună, recunoașterea dreptului la autodeterminare și garanții juridice privind neutilizarea forței împotriva lor, relatează Cotidianul.md. Documentul a fost semnat în urma unor consultări trilaterale online între reprezentanții așa-ziselor ministere de externe ale celor trei regiuni separatiste.

Reuniunea a avut loc pe 11 iunie, în format online, potrivit presei de la Tiraspol, care citează serviciul de presă al așa-zisului Minister de Externe al regiunii transnistrene.

Așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a susținut că presiunea asupra acestor regiuni ar fi în creștere și a pledat pentru consolidarea cooperării între ele.

„Presiunea asupra republicilor noastre nu se diminuează; dimpotrivă, devine din ce în ce mai dură și mai sofisticată. În aceste circumstanțe, este deosebit de important pentru noi toți să avem oportunitatea de a ne angaja direct în dialog cu colegii”, a declarat separatistul Ignatiev.

Petiție colectivă a membrilor Asociației Promo-LEX: autoritățile constituționale trebuie să acționeze ferm pentru eliberarea lui Emilian Ceban și Evghenii Pancioha, deținuți pe motive politice de regimul de ocupație de la Tiraspol

Membrii Asociației Promo-LEX au depus o petiție colectivă adresată autorităților constituționale ale Republicii Moldova, prin care solicită intervenția urgentă pentru eliberarea lui Emilian Ceban și Evghenii Pancioha, persoane răpite și deținute ilegal de regimul de la Tiraspol pentru așa-numita „trădare de patrie”. Petiția vine pe fondul agravării situației celor doi în detenție și în condițiile în care, deși Asociația Promo-LEX a adresat autorităților constituționale mai multe petiții și apeluri publice în ultimele trei luni, demersurile nu au condus la rezultatul urmărit – eliberarea celor doi, iar răspunsurile primite până în prezent nu reflectă măsuri ferme și efective întreprinse de autorități pentru obținerea eliberării acestora.

Această lipsă de măsuri efective este cu atât mai gravă cu cât, pe alte aspecte, Guvernul Republicii Moldova menține și permite funcționarea unor mecanisme practice de interacțiune cu regimul de la Tiraspol. Deși asemenea relații pot fi justificate în logica politicii de reintegrare și a gestionării unor probleme practice, ele nu sunt însoțite de o protecție corespunzătoare a persoanelor răpite și deținute ilegal în regiune. Livrările de gaze naturale, accesul agenților economici din stânga Nistrului la piața europeană, circulația vehiculelor și alte mecanisme administrative arată că există canale de interacțiune. Aceste canale trebuie folosite și pentru protecția efectivă a persoanelor aflate în detenție ilegală.

Larisa Voloh: „Procesul de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei a devenit unul vicios și rămâne blocat din cauza refuzului autorităților locale ”

Procesul de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei a devenit unul vicios și rămâne blocat din cauza refuzului autorităților locale de a aplica noul Cod electoral și de a accepta compromisurile elaborate în cadrul grupului comun de lucru privind alegerile din Găgăuzia, susține membra grupului de lucru, deputata PAS Larisa Voloh, transmite Radio Chișinău.

Aceasta afirmă că situația este întreținută de influențe externe și de grupări cu interese obscure, în timp ce autoritățile centrale insistă asupra desfășurării scrutinului în condiții legale. În paralel, sunt analizate mai multe scenarii, inclusiv intervenții juridice și modificări legislative, pentru deblocarea procesului electoral și asigurarea dreptului cetățenilor din autonomie de a alege și de a fi aleși.