DOCUMENT De ce a decis Tribunalul București să îl trimită pe Georgescu în arest la domiciliu. Ce spune judecătorul despre riscul ca fostul candidat să fugă din țară

„Inculpatul s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară şi de a se sustrage de la urmărire penală şi de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru”.

Alex Tudor - senior editor
DOCUMENT De ce a decis Tribunalul București să îl trimită pe Georgescu în arest la domiciliu. Ce spune judecătorul despre riscul ca fostul candidat să fugă din țară

Sursa FOTO: Inquam Photos / George Călin

„Inculpatul s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară şi de a se sustrage de la urmărire penală şi de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru”.

Tribunalul București a decis săptămâna trecută schimbarea măsurii arestării preventive pentru Călin Georgescu cu cea a arestării la domiciliu. Fostul candidat la prezidențiale este cercetat într-un dosar instrumentat de DIICOT privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Cotidianul a solicitat Tribunalului București motivarea hotărârii, pentru a afla argumentele judecătorului de drepturi și libertăți din spatele acestei decizii.

Referitor la riscul ca fostul candidat să fugă din țară, instanța a reținut că acesta a avut deja șansa să o facă, însă nu a făcut acest lucru. Mai mult, judecătorul a precizat că în timpul controlului judiciar Călin Georgescu s-a prezentat de fiecare dată, ceea ce indică „o conduită procesuală corespunzătoare a acestuia”.

„În ceea ce priveşte riscul sustragerii de la derularea în continuare a procesului penal, judecătorul de drepturi şi libertăți notează că analiza acestei situații nu poate face abstracție de împrejurarea că în nici una dintre celelalte cauze judiciare care îl vizează pe inculpat (cauze de competența judecătoriei, respectiv a curții de apel) nu mai subzistă la acest moment vreo măsură preventivă.

Inculpatul s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară şi de a se sustrage de la urmărire penală şi de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci cînd a părăsit țara a revenit ulterior şi a dat curs chemărilor organelor judiciare.

De altfel, nu există absolut nici un fel de date că, în perioada în care inculpatul s-a aflat anterior în control judiciar, acesta s-ar fi sustras de la chemările organelor judiciare sau nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse în cadrul respectivei măsuri preventive, împrejurare care este de natură să pună în lumină o conduită procesuală corespunzătoare a acestuia şi permite anticiparea unei astfel de conduite şi în viitor”, se arată în motivare.

Extrasul motivării instanței poate fi consultat AICI.

„Considerăm că arestul preventiv este disproporționat față de acuzația formulată în cauză şi că măsura preventivă a arestului la domiciliu este o măsură mai adecvată”

De asemenea, instanța a mai notat că „măsura arestării preventive nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor, măsura arestului la domiciliu fiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, înlăturarea eventualului risc de sustragere și prevenirea comiterii de alte infracțiuni”.

„Fără a contesta deci gravitatea faptelor imputate inculpatului şi importanţa valorii sociale protejate de norma de incriminare presupus a fi încălcată de acesta, astfel cum au fost reținute de către completul de drepturi şi libertăți din cadrul curții de apel, trebuie avut totodată în vedere că pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează şi, prin urmare, organele judiciare trebuie să prezinte motive specifice care să justifice persistența motivelor detenției ajungându-se chiar ca, la un moment dat, să nu mai îndeplinească cerinţele impuse de lege pentru a justifica menţinerea în stare de arest preventiv a unei persoane”, se mai arată în document.

CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu anunță o nouă etapă în dosarul său

Judecătorul a mai invocat și „vechime presupuselor fapte”, despre care susține că „reprezintă un element ce trebuie avut în vedere împreună cu acelea ale conduitei procesuale a inculpatului și circumstanțele concrete ale cauzei”. Acesta a mai notat că, potrivit parchetului, faptele ar fi avut loc în decembrie 2021 – ianuarie 2022, iar acestea ar fi ajuns la cunoștința organelor judiciare în 2022, printr-o sesizare a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, și în 2024, prin sesizarea DIICOT. Cele două plângeri au fost reunite.

„Nicăieri din cuprinsul dosarului de urmărire penală nu rezultă date că inculpatul ar fi comis sau ar fi pregătit comiterea de fapte asemănătoare, ulterior formulării sesizărilor din prezenta cauză”, mai scrie judecătorul.

În motivare mai este specificat și faptul că fostul candidat beneficiază de circumstanțe personale favorabile.

„Or, în aceste condiții, apreciem că buna desfăşurare a procesului penal în perioada următoare nu va fi afectată în nici un fel prin plasarea inculpatului …sub imperiul unei măsuri preventive mai puţin intruzivă, cum ar fi arestul la domiciliu. Această din urmă măsură preventivă, prin conținutul său concret, prin gradul puternic de restricţie a libertății de mişcare a inculpatului, prezintă suficiente garanții astfel încît inculpatul să nu poată afecta în mod negativ derularea procesului penal pornit împotriva sa. Avînd în vedere şi natura infracţiunilor i.e. infracțiuni fără violenţă şi care nu au fost îndreptate împotriva libertății, integrității corporale, sănătății sau vieții unor persoane, considerăm că arestul preventiv este disproporționat față de acuzația formulată în cauză şi că măsura preventivă a arestului la domiciliu, prin conținutul său, este o măsură mai adecvată, proporțională şi optimă”, scrie în document.

Tribunalul București: Adminsitrarea probelor pare că s-a desfășurat în bune condiții

Instanța a mai notat că măsura arestului la domiciliu va permite o evaluare periodică a situației materiale a lui Călin Georgescu.

Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți notează în motivare că „în continuare în cauză există probe din care rezultă o suspiciune rezonabilă în sensul că petentul-inculpat (n.r. Călin Georgescu) ar fi comis faptele descrise mai sus”.

Judecătorul a mai notat că fostul candidat la prezidențiale se află sub imperiul celei mai grele măsuri preventive „în condițiile în care este acuzat de săvârșirea de infracțiuni cu o natură economică, comise fără violență”.

În ceea ce privește ancheta penală, instanța a apreciat că aceasta s-a derutat „într-un ritm firesc, potrivit specificului faptelor cercetate”.

„Astfel, în cauză s-au administrat o serie de probe, de o natură variată, (…) administrarea acestor probe părând a se desfășura în bune condiții, atât înainte de momentul luării arestării preventive, cât și ulterior respectivului moment”, se mai arată în document.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.