Cum au decurs cele 50 de zile de criză politică – ANALIZĂ

Primul moment care a atras atenția este adoptarea Ordonanței SAFE cu o zi înainte de moțiunea de cenzură, pe 4 mai.

Ordonanța crea cadrul legal pentru investiții rapide în industria de apărare, în contextul SAFE. Deși proiectul era deja pus în transparență încă de când Guvernul era „întreg”, Executivul destrămat a adăugat 12 puncte care cuprindeau și alte tipuri de reglementări.

Ceea ce a generat întreg scandalul a fost avizul Consiliului Legislativ.

Guvernul a cerut aviz din partea Consiliului Legislativ, așa cum este obligat. Avizul a fost emis abia după ce Guvernul devenise interimar.

PSD a reclamat faptul că nu exista nicio urgență pentru aceste 12 puncte nou introduse și că Ordonanța a fost adoptată, de fapt, după moțiunea de cenzură, când Guvernul nu mai avea acest drept.

Sorin Grindeanu a sesizat Curtea, acuzând un conflict juridic între Parlament și Guvern. Și Renate Weber, Avocatul Poporului, a contestat Ordonanța.

Problema nu a fost soluționată nici până astăzi

Cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, formulată de președintele Camerei Deputaților, a fost pe ordinea de zi a Curții zilele trecute. Judecătorii au amânat-o pentru 18 iunie.

„Nu ne vindem țara!”

Conflictul a izbucnit după ce un document emis de cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu a adus în discuție managementul și listarea unor pachete de acțiuni.

PSD a început o întreagă campanie prin care susținea că scoaterea la vânzare a unor pachete de acțiuni a unor companii strategice înseamnă un „atentat la siguranța națională” a statului român.

Executivul a catalogat acuzațiile de vânzare directă drept dezinformare. Bolojan și Gheorghiu au motivat că strategia oficială viza atragerea de capital prin listarea unor pachete minoritare de acțiuni pe bursă și restructurarea companiilor cu pierderi masive.

„Aș vrea să fac precizarea că este vorba vânzarea unor pachete minoritare în așa fel încât statul să rămână în continuare acționar majoritar, pentru ca unele din aceste companii sunt de tip strategic și este nevoie de această majoritate. Ce rezolvă practic vânzarea de acțiuni? Noi avem o piață de capital destul de restrânsă. Suntem o piață de tip emergent și pentru a dezvolta piața de capital, aceste acțiuni ar putea fi cumpărate din banii din pensiile private ale românilor, din alte fonduri de investiții”, a declarat Ilie Bolojan.

Partidul Social Democrat s-a opus vehement inițiativei, numind potențiala înstrăinare a companiilor pe profit un „atentat la siguranța națională”. Ca reacție, parlamentarii PSD au propus un proiect de lege care să interzică vânzarea acțiunilor companiilor de stat pentru o perioadă de doi ani.

Plângere penală pe numele vicepremierei

Un alt episod care o vizează tot pe Oana Gheorghiu este plângerea penală depusă pe numele ei pentru trafic de influență. Plângerea a fost depusă de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad.

Ea este acuzată că ar fi exercitat presiuni asupra mai multor instituții publice în favoarea grupului german Schwarz, companie care ar fi făcut anterior donații pentru fundația „Dăruiește Viață”.

Mai exact, că ar fi transmis e-mailuri către instituții ale statului în care solicita identificarea de contracte și oportunități de colaborare pentru grupul Schwarz, în paralel cu întâlniri între reprezentanți ai companiei și oficiali din Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Documentul susține că aceste demersuri ar fi creat presiuni asupra conducerii instituției și ar fi influențat proceduri de achiziții publice din zona digitalizării.

Oana Gheorghiu a explicat, la Podcasturile Cotidianul că au fost întâlniri cu toate entitățile implicate în digitalizare

„Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice”, a spus Oana Gheorghiu.

Legea salarizării

Teoretic, e singurul punct pe care au bătut palma în cele 45 de zile. Acordul pe legea salarizării a fost semnat chiar la Administrația Prezidențială. Ulterior, însă, social-democrații l-au criticat dur pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Fostul ministru PSD Florin Manole a declarat că există diferențe între proiectul lăsat de PSD și forma ajunsă în dezbatere publică. El susține că aceste diferențe au fost rezultatul unei decizii politice luate la nivelul ministerului condus de Pîslaru.

Noua lege a salarizării a provocat nemulțumiri profunde în rândul angajaților de la stat. Fie că vorbim de medici, profesori, polițiști, judecători sau simpli funcționari ai statului, nicio categorie socio-profesională nu a fost mulțumită de această lege și s-au demarat proteste de amploare în toată țara.

Ministrul interimar Dragoș Pîslaru afirmă că proiectul noii legi a salarizării unitare rămâne deschis modificărilor și că Guvernul va corecta prevederile care generează inechități în sistemul public.

România, sub interimat și sub amenințarea dronelor