Anca Boagiu nu a fost aleasă vicepreşedinta PPE

Anca Boagiu nu mai este vicepreşedinta PPE, astfel că, pentru următorii 3 ani, România nu mai este reprezentată în conducerea principalei familii politice europene.

Anca Boagiu nu a fost aleasă vicepreşedinta PPE

Anca Boagiu nu mai este vicepreşedinta PPE, astfel că, pentru următorii 3 ani, România nu mai este reprezentată în conducerea principalei familii politice europene.

Anca Boagiu nu mai este vicepreşedinta PPE, astfel că, pentru următorii 3 ani, România nu mai este reprezentată în conducerea principalei familii politice europene. Conflictul dintre Alina Gorghiu şi Anca Boagiu, amplificat şi de supărarea lui Klaus Iohannis, care a şi refuzat invitaţia la Congres, au dus la marginalizarea noastră în PPE cel puţin pentru următorii 3 ani.

Pentru cele 10 posturi de vicepreşedinţi ai PPE au candidat 12 reprezentanţi. Cu toate că delegaţia României are 42 de membri, Anca Boagiu n-a obţinut voturile necesare, fiind învinsă de reprezentanta Ungariei, Kinga GÁLde la FIDESZ, care este colegă de partid cu premierul Ungariei, Viktor Orban.

Cotidianul a scris de mai multe ori în aceste zile despre scandalul generat de faptul că PPE nu a acceptat candidatura Alinei Gorghiu, pe care Klaus Iohannis a vrut s-o vadă neapărat în conducerea PPE, considerînd-o ca făcînd parte din acea coaliţie care a pus la cale aşa-numita „lovitură de stat” din 2012. Din acest motiv, Iohannis a refuzat participarea la Congresul de la Madrid al PPE, astfel încît Anca Boagiu n-a mai beneficiat de susţinerea delegaţilor români.

Viktor Orban, în schimb, a fost prezent şi, după cum se vede, deşi se spune că este contestat în structurile europene, reprezentanta Ungariei Kinga GÁL a obţinut funcţia de vicepreşedinte al PPE, pe care pînă ieri a deţinut-o România prin Anca Boagiu.

Am atras atenţia că acest scandal intern din PNL, între Alina Gorghiu şi Anca Boagiu, întreţinut şi de Klaus Iohannis, riscă să compromită şansa României de a avea în conducerea PPE un reprezentant în familia politică a popularilor europeni, cei care deţin cele mai importante funcţii în Parlamentul European, însă nimeni nu a luat în seamă consecinţele pe care, în mod sigur, le vom resimţi.Preocupaţi de interesele personale mărunte, delegaţii României n-au observat care a fost sloganul din acest an al Congresului PPE, deşi pe faţada clădirii unde au avut loc lucrările era un baner uriaş pe care era scris together / unidos”.

De altfel, iată ce scria în urmă cu cîteva minute jurnalistul Dan Cărbunaru pe site-ul politic caleaeuropeana.ro, într-o excelentă analiză a evenimentelor din ultima zi a Congresului PPE de la Madrid, în care analizează şi urmările de după ceea ce el numeşteBătălia doamnelor din România:

România a pierdut un preţios loc de vicepreşedinte PPE. Anca Boagiu a fost învinsă, joi, de Kinga GÁL, colega de partid, în FIDESZ, cu atît de pînă de curînd stigmatizatul premier ungar Viktor Orban. Aleasă vicepreşedinte PPE la congresul de la Bucureşti, din 2012, Anca Boagiu a fost ministru al Afacerilor Europene şi al Transporturilor, iar astăzi este preşedinte al Comisiei de Afaceri Europene din Senat.

Această analiza nu îi este dedicată, însă, distinsei doamne. După intrarea PNL în PPE, partidul a primit o poziţie de vicepreşedinte în Parlamentul European, ocupată de Adina Vălean, Marian-Jean Marinescu este în continuare viceliderul grupului PPE din Parlamentul European, iar Siegfried Mureşan, de la PMP, este chiar purtătorul de cuvînt al PPE, calitate pe care o foloseşte din plin, ca şi comunicator.

Cum de a pierdut, deci, România, unul dintre cele zece posturi de vicepreșdinte PPE la congresul de la Madrid?

Nu este prima oară cînd Preşedintele Klaus Iohannis lipseşte de la întîlnirile PPE. Orban a fost. Fostul Preşedinte Traian Băsescu a fost. Delegaţia României a fost pe cît de diversă, pe atît de fragmentată, cel puţin în comunicarea externă. În PPE sunt patru partide romaneşti – PNL, PMP, UDMR, PNTCD. Deşi cu o delegaţie numeroasă, reprezentînd o ţară importantă, care a dat un membru PPE Consiliului European – Klaus Iohannis, care a contribuit substanţial la echilibrul de putere care l-a propulsat în vîrful Comisiei Europene pe Juncker – după trecerea PNL la Populari, România a pierdut la Madrid distribuţia funcţiilor.

Un semnal îl putem citi printre rînduri, din discursul Angelei Merkel, în aceeaşi zi a alegerilor: “I look at Portugal, Ireland, Cyprus. Our EPP programmes got these countries moving again. Together we are strong”. După cum remarcaţi, România, în care salariile bugetarilor s-au tăiat cu 25 la sută, în care TVA a crescut peste noapte, de la 19 la 24 la sută, determinînd prabuşirea electorală a PDL, la acea vreme cel mai important membru PPE din ţară, nici nu apare în discursul Cancelarului German.

Mă tem că semnalul dat de pierderea poziţiei de vicepreşedinte PPE este pentru România, şi nu pentru PNL sau dna Boagiu, începutul unei serii negre. Solidaritatea europeană, greu pusă la încercare în ultimele luni, vine la pachet cu sancţiuni pentru jocuri proprii, cu mize strict naţionale. “Together. Unidos” a sunat sloganul PPE la Madrid. România încă nu ştie cum să acţioneze european. Nici în ţară, nici în afară. Separaţi. Dezbinaţi. Separaţi de alţii, dezbinaţi între noi. E greu să performăm în Europa aşa. În politică, economie, sport, finanţe etc.

Nu ştiu cum a reuşit dl Viktor Orban să recîştige încrederea europenilor. Dar se pare căRomânia a reuşit să piardă din influenţăşi credibilitate, exact în inima politicilor europene. Adică în partidul care are inima ca siglă. Aşa îmi pare, astăzi, înfrangerea de la Madrid. Şi m-aş bucura să mă înşel”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.