Apărarea democrației sau a offshore-urilor?

Războiul din Ucraina este în centrul atenției întregii lumi de mai bine de un an. Pe lângă relatările zilnice despre ofensive și contraofensive în Donbas și în sudul Ucrainei, o altă temă importantă a fost cea a exporturilor ucrainene de cereale, negocierile dintre Rusia și Ucraina mediate de Turcia, care să ofere o soluție pentru ca grânele din Ucraina să ajungă pe piața globală.

Recent, Politico.eu scria că acordul acest funcționează, însă cerealele nu ajung acolo unde presa vestică sublinia că trebuie să ajungă – în Africa și Orientul Mijlociu, clienții principali ai Ucrainei. Cerealele ucrainene inundă în schimb piața europeană, pentru că UE a eliminat taxele de import, ca o măsură pentru a ușura povara economică a războiului. Același lucru se întâmplă și cu carnea de pui din Ucraina. Politico.eu arată cum fluxul de cereale și carne netaxate din Ucraina a devenit coșmarul fermierilor europeni.

Există însă întrebări care s-au pus rar, foarte rar, și care aproape niciodată nu au primit răspuns. Cine controlează terenurile agricole ale ”grânarului Europei”? Cine controlează agricultura Ucrainei? Cine sunt beneficiarii acordurilor ce permit exportul de cereale și beneficiarii eliminării taxelor europene? Cum arată agricultura Ucrainei, stat candidat pentru aderare și care, dacă va fi primit în UE, ar înghiți cea mai mare parte a fondurilor Politicii Agricole Comune.

Să fie situația agriculturii din Ucraina o expresie a ”ordinii internaționale liberale bazată pe reguli”, pe care SUA și aliații își propun să o apere din Donbas și până în Marea Chinei de Sud? Care ordine și care reguli?

Un studiu realizat de Oakland Instutitute din SUA (un think tank de stânga) oferă răspunsuri amănunțite la aceste întrebări și arată cu cifre și nume ce înseamnă ceea ce cercetătoarea ucraineană Olga Baysha numea ”dubla dramă a Ucrainei” – înaintea ”denazificării” a fost ”modernizarea” neoliberală. ”Normalizarea”, ”progresul” și ”civilizarea” Ucrainei despre care vorbea președintele Zelenski înseamnă privatizarea terenurilor și a proprietăților statului, desființarea protecției sociale și reducerea drastică a pensiilor. ”A prezenta conflictul ca pe o înfruntare între democrație și autocrație, între civilizație și barbarism înseamnă manipulare, iar asta este o chestiune esențială pentru a înțelege situația”, mai arăta Baysha.

 

Iată cum prezintă situația studiul amintit al Oakland Institute.

Ucraina are o suprafață agricola de 33 de milioane de hectare, mai mare decât a Franței (29 de milioane de hectare), care este cea mai mare asemenea suprafața din UE. 4,3 milioane de hectare sunt deținute de câțiva oligarhi ucraineni. Apoi, guvernul de la Kiev arată că circa 5 milioane de hectare au fost furate de oligarhi din mâinile statului. Spre comparație, suprafața agricolă a Romaniei este de circa 14 milioane de hectare.

Cei mai importanți proprietari de terenuri agricole sunt câțiva oligarhi ucraineni, alături de o serie de companii străine – cele mai multe europene și americane, dar și saudite. Nouă din primele zece astfel de companii sunt înregistrate în paradisuri fiscale – în Cipru și Luxemburg – și sunt controlate de oligarhi ucraineni și companii vestice, printr-o încrengătura de alte firme.

Companiile oligarhilor ucraineni sunt îndatorate la instituții financiare occidentale – BERD, BEI, Corporația Financiară Internațională, agențiile de import-export din SUA, Danemarca, Canada. De împrumuturile acestea au beneficiat nu micii fermieri, ci oligarhii ucraineni, mulți dintre ei acuzați de corupție și fraude. Raportul Oakland Institute arată că micii fermieri ucraineni nu au primit niciun sprijin comparativ cu oligarhii.

Pe fondul războiului, Ucraina a devenit cea mai importantă destinație a ajutoarelor americane – 113 miliarde de dolari în primul an de război, dintre care 65 de miliarde pentru armament. Ajutorul american, cel vestic în general, a fost condiționat de o serie de reforme. Una dintre cele mai importante reforme a fost crearea unei piețe a terenurilor agricole, instituită în 2020, în ciuda opoziției fermierilor ucraineni, care consideră că reforma aceasta va agrava corupția și îi va ajuta doar pe oligarhi.

 

Raportul Oakland Institute arăta că, în plin război, beneficiind de legea regimului Zelenski, marii deținători de terenuri agricole și-au sporit considerabil suprafețele din portofoliu.

Cel mai mare deținător de terenuri (peste 500.000 de hectare) este Kernel Holding S.A., înregistrată în Luxemburg, unde acționar principal este oligarhul Andrii Verevski. Dețin acțiuni și companii înregistrate în SUA, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Norvegia.

Urmează  UkrLandFarming (400.000 de hectare), înregistrată în Cipru, unde acționarul principal este Oleg Bahmatiuk, implicat în scandaluri privind două bănci insolvente și dat în judecata pentru sifonarea a peste un miliard de dolari din compania UkrLandFarming. Aceasta deține cele mai mari ferme de pui din Europa si două dintre cele mai mari facilități de stocare a cerealelor. În ultimii ani, această companie a arendat terenuri pentru TNA Corporate Solutions, o companie din SUA, acolo unde Bahmatiuk a fost dat in judecată.

Pe locul al treilea se afla MHP, companie înregistrată în Cipru. Urmează apoi companii înregistrate în Statele Unite, Olanda, Arabia Saudită. Pachetul majoritar la MHP este deținut de oligarhul Yuri Kosiuk, iar apoi de investitori din SUA, Marea Britanie, Norvegia, Franța. MHP este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de pui în UE și fuge de plata taxelor în Ucraina folosindu-se de o mulțime de companii-cutie poștală din Cipru și Luxemburg. Kosiuk a fost acuzat de corupție, de practici care duc la poluare mediului, de violarea drepturilor localnicilor, de agresiuni fizice împotriva activiștilor de mediu, de primirea în mod ilegal a 100 de milioane de dolari din partea statului ucrainean, sub formă de subsidii.

Oligarhii de mai sus și companiile lor au primit de-a lungul anilor credite de zeci sute de milioane de dolari de la bănci, agenții de import-export. Au primit investiții de la fonduri de pensii din state occidentale – în special SUA, Olanda, Germania, Danemarca: fondul de pensii al General Electric, al Lockheed Martin (se observă cum producătorii de arme obțin profit de pe urma războiului din Ucraina și investesc pe de altă parte în terenurile fertile din această țară), dar și Harvard University (proprietar important de păduri în România). Se adaugă apoi fondurile oferite de statul ucrainean, care provin însă tot din împrumuturi uriașe oferite de FMI, BERD sau Banca Mondială.

 

Raportul Oakland Institute arată că nivelul la care creditorii din Vest controlează aceste companii este ascuns de opacitatea sistemului din Ucraina.

În anii 1990, la cererea și cu sprijinul FMI și al altor instituții internaționale, statul a privatizat mare parte din terenurile agricole. În 2001 a fost impus un moratoriu care împiedica transferurile private de terenuri agricole. A fost ridicat în 2021. Solicitarea de a renunța la acest moratoriu a venit in 2014 anul așa-zisei revoluții Euro Maidan, iar pârghiile de presiune asupra guvernelor de la Kiev a constat în condiționarea împrumuturilor FMI și din partea UE. Bruxellesul a mai cerut atunci și reforme foarte cunoscute în statele central si est-europene: reducerea pensiilor, privatizarea serviciilor de furnizare a apei și electricității, schimbarea sistemului TVA. Acestea erau condiții obligatorii pentru ca Ucraina să semneze Acordul de Asociere și Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care a intrat în vigoare in 2017.

Reformele care i-au îmbogățit pe oligarhi, pe partenerii și creditorii lor străini au impus așa-zise ”ajustări structurale” care au sărăcit populația. În 2014, după Euro Maidan, Ucraina a primit 17 miliarde de dolari din partea FMI doar după ce a redus pensiile și salariile. Împrumuturile au urmat în cascadă și, în iulie 2022, datoria publică a ajuns la 60 de miliarde de dolari, iar datoria companiilor private din Ucraina a ajuns la 68 de miliarde de dolari. Acum, Ucraina este a treia cea mai îndatorată țară din lume, după Argentina și Egipt. Așa-zisa liberalizare a pieței utilităților și reforma pensiilor au dus la explozia prețurilor la energie și la sărăcirea ucrainenilor. Între 2013 și 2019, salariul mediu s-a prăbușit la 80 de dolari pe lună, iar asta s-a cuplat și cu o inflație ce a atins 43%, în 2015. Atunci, prețul gazului a crescut de 12 ori. Reforma pensiilor a făcut ca 80% din pensionarii singuri din Ucraina să trăiască sub limita sărăciei. 65% dintre pensionari au pensii mai mici de 80 de dolari pe lună. În 2021, Ucraina era cea mai săracă țara din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de 4.835 de dolari.

 

Poate cea mai interesantă secțiune a studiului Oakland Institute este cea legată de viitor – reconstrucția post-conflict și viitoarele privatizări.

Datoriile Ucrainei continua să crească, ”ajutate” și de război. În 2022, FMI, BERD și Banca Mondială au aprobat împrumuturi de 7 miliarde de dolari. În august 2022, creditorii Ucrainei au acceptat o înghețare pe o perioada de doi ani a rambursării unor datorii de 20 de miliarde de dolari. Sunt excluși însă creditori precum FMI si Banca Mondială. Dobânzile merg însă mai departe – 4,3 miliarde de dolari în 2022. S-a ajuns ca cheltuielile pentru educație să fie mai mici decât ratele anuale ce trebuie plătite la FMI.

Povara datoriilor va face ca Ucraina să fie sub presiunea creditorilor în perioada de reconstrucție post-conflict, un proces estimate la circa 750 de miliarde de dolari (costul crește cu fiecare zi de război). Instituțiile financiare internaționale cer deja Ucrainei să extindă reformele impuse înainte de război, în special privatizările, dereglementările, liberalizările și reducerea cheltuielilor sociale. În aprilie 2022, Banca Mondială a emis un studiu în care sugera că Ucraina ar trebui să renunțe la instituțiile de protecție socială (orfelinate, aziluri de bătrâni, instituții pentru cei cu dizabilități) și să treacă ocrotirea acestor persoane în sarcina familiilor și comunităților locale. ”Responsabilitatea pentru sprijinul social ar trebui să fie doar responsabilitatea indivizilor”, arată Banca Mondiala. Aceeași instituție arăta că „trebuie să continue liberalizarea pieței terenurilor agricole”.

The Economist Group, care editează săptămânalul The Economist, deținut de familiile Rothschild și Agnelli, a lansat un program pentru monitorizarea reformelor neoliberale din Ucraina, un ”jandarm” care se numește Ukraine Reform Tracker. În iulie 2022, acești observatori scriau: ”Perioada post-război poate fi o ocazie pentru a duce la capăt reforma dificilă a terenurilor agricole, extinzând dreptul de cumpărare de către entități juridice, inclusiv din străinatate”. Cu alte cuvinte, se creează condițiile pentru concentrarea terenurilor agricole în mâna unor oligarhi, a unor companii și interese străine.

”Perioada post-război ar trebui însă să fie o ocazie pentru a face exact reversul, adică să fie înlocuit modelul economic dominat de oligarhie și corupție cu unul în care resursele și pământul să fie controlate de și în beneficiul ucrainenilor”, arată studiul Oakland Institute.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 24

15 Comentarii

  1. In conditiile aste cel mai bine pentru ukrani ar fi sa se predea Rusiei!

  2. Perioada post-război s-ar putea să le aducă ucrainienilor acea neo-liberalizare, adică în traducere liberă preluare ostilă pe nimic a terenurilor agricole, cele care au mai rămas după ce aproape jumătate din suprafața agricolă a Ucrainei a fost preluată de chinezi și de arabi. Zăcămintele de titan și alte metale rare din estul țării vor fi alocate companiilor americane, pentru că ajutorul colosal în bani și armament nu vine degeaba. Cele mai prestigioase publicații economice și think-tank-uri de prestigiu teoretizează că susținerea războiului în Ucraina este deosebit de rentabilă și pentru relansarea industriei de armament a Occidentului și pentru efortul de reconstrucție și acaparare a întregii averi naționale a Ucrainei de către corporații și de către oligarhii ucrainieni, în al căror vârf se găsește chiar Zelenski însuși, unul dintre vechii siloviki ucrainieni și unul din viitorii multimiliardari ai Europei. Doar nu e evreu khazar degeaba.

  3. Concluzia: viitorul este sumbru pentru marea majoritate a ucrainienilor, care s-a pomenit in razboi dupa ce a votat un presedinte care a promis exact contariul, adica PACE!

  4. Resursele ukrainei Sint vindute de ani buni pe bursa de la Londra.
    Acu tankul rusesc e pe resursă 🙂
    De aia se dau de ceasul morții britanicii…de banii lor sau dus pe comision la ukrainianul fost kgb-ist care le-a vindut hai sa zicem gazele sau resursele de minereu de fier, și pe acțiunile firmei ce deține acele resurse…nenorocirea lor e că acum tankul lui rusescbsta pe resursă…și nu vor recupera pierderile..adio pensii, adio profit…salut și la gara..
    Capitalism…cînd ești prea îndrăznețe mai și pierzi…

  5. Se creaza conditiile perfecte ale saracirii Ucrainei.Ucraina post razboi isi va fi dorit sa ramana client Rusia decat client US-UE.Otrava stransa in termenii specifici democratiei se va revarsa in vietilor ucrainienilor.Vorbim acum de un atac combinat asupra Ucrainei:militar dinspre rusi,economic dinspre US-UE.Momeala are un nume:democratie dupa reguli.Ce capitalist arunca bani fara castig doar de dragul democratiei?Niciunul.

  6. ai cip „made in china”?

    -slava partidului comunist capitalist chinez !

  7. @Bogdan 14:46
    Cu votatul , am vazut la noi cum e. Ramane insa un mister de ce merg pe acelasi dreum , de ce isi dau viata pt pamanturile lui Rotschild din Ucraina . Ucraina a devenit un Rotschildstan . O sa vada ucrainienii pe dracu : va fi ca in Rou tara va fi a strainilor, doar ca la noi nu s-au bombardat locuinte.

  8. Si-au gasit muricanii „fraie.rii” perfecti, manati de „ucraineanul” zele. .

  9. Mai e nevoie de vreo dovada ca razboiul NU se duce pentru ucrainieni?
    Care ucrainieni au votat covarsitor 74% pentru pace si autonomie in donbas, la prezidentiale, cand impostorul zelenski a castigat cu acest mesaj mincinos.
    Cum la fel de ridicol ar fi sa spui ca miza celui de-al doilea razboi mondial a fost independenta poloniei, care nu doar ca a fost cedata cu gratie lui stalin dar a suferit si o translatie a 1/3 din teritoriu.
    Poate paralela mea e profetica: la fel cum londra si-a pierdut imperiul pentru salvarea caruia a intrat in razboiul prevenitv (in favoarea prietenilor americani) asa si acum noul imperiu va fi dizolvat.

  10. Exact ce a făcut occidentul în România începând din 1997 prin memorandumul semnat de Petrov cu banca mondiala:distrugerea României.

  11. Mai simplu spus Ukrania este a cca 100 de ukranis si 20-30 de multinationale! .. si prostii mor pentru altii..Noi, in acest viespar, nu contam!!

  12. ALO ZELENSKI! CÂȚI RUȘI-CIVILI SAU MILITARI -AU UCIS DRONELE TALE -pe care numai tu și agențiile de presă fără „INDICATIVE DE RSCUNOAȘTERE” LE-AU VĂZUT? DAR ROMÂNI ȘI ALȚI EUROPENI (sic)-UCIȘI BIOLOGIC ȘI ECONOMIC DE CEREALELE,TUTUNUL,CĂRNURILE (vii sau moarte)-ucrainene- câți ar fi??

  13. ALO ZELENSKI! CÂȚI RUȘI-CIVILI SAU MILITARI -AU UCIS DRONELE TALE -pe care numai tu și agențiile de presă fără „INDICATIVE DE RSCUNOAȘTERE” LE-AU VĂZUT? DAR ROMÂNI ȘI ALȚI EUROPENI (sic)-UCIȘI BIOLOGIC ȘI ECONOMIC DE CEREALELE,TUTUNUL,CĂRNURILE (vii sau moarte)-ucrainene- câți AR FI ?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.