Transferul ELCEN către Primărie începe cu un dezastru de 371 de milioane de lei

Elcenul este cea mai mare provocare pe care o va avea Primarul General, Ciprian Ciucu. Am văzut cu toții că pe ultimii metri, Guvernul Bolojan ”a aranjat” trecerea acestei companii de sub Ministerul Energiei sub Primăria Generală a Capitalei. … asta dacă viitorul guvern nu se va opune!

Rol strategic și criza de la CET Vest

ELCEN SA (Electrocentrale București S.A.) este cel mai important producător de energie termică din România, asigurând circa 90% din termoficarea Municipiului București și aproximativ 40% din producția națională. Înființată în 2002, compania cu capital majoritar de stat (Ministerul Energiei deține 97,51%) operează patru centrale de cogenerare, având o putere electrică instalată de circa 586 MW și o putere termică de peste 1730 Gcal/h. După ieșirea din insolvență în 2023, ELCEN derulează un amplu program de modernizare, fiind un pilon strategic al securității energetice a Capitalei.

CET Vest, una dintre cele mai importante centrale ale ELCEN, a fost pusă în funcțiune în 1972 și modernizată în 2009 prin trecerea la ciclu combinat, devenind cea mai eficientă unitate din portofoliu. Centrala are o putere electrică de aproximativ 186 MW și o putere termică de 376 Gcal/h, asigurând agent termic și energie electrică pentru o mare parte din vestul Bucureștiului.

În primăvara anului 2026, CET Vest a fost afectată de două incendii majore. Primul a avut loc pe 20 aprilie, provocând explozia a două transformatoare și a unei stații de transfomatoare, iar al doilea pe 23 mai, afectând un alt transformator. Ambele incidente au generat fum dens, întreruperi în furnizarea apei calde și reduceri de producție de energie electrică.

Deși autoritățile au indicat cauze tehnice, cele două incendii succesive au ridicat suspiciuni publice privind un posibil sabotaj, pe fondul stării precare a instalațiilor și a contextului regional. Investigațiile sunt în curs, iar evenimentele au accentuat nevoia urgentă de investiții în modernizarea infrastructurii energetice a ELCEN.

Coincidențe periculoase pentru securitatea energetică

Eu am scris în Cotidianul că există o serie de incidente grave din sistemul energetic românesc din primăvara anului 2026, ridicând întrebarea dacă este vorba de sabotaj deliberat sau de haos administrativ și incompetență. Am subliniat coincidențele suspecte: oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă (Unitatea 2 defectă pe 4 mai, Unitatea 1 în revizie planificată din 10 mai), care a creat (timp de peste doua săptămâni) o gaură de 1400 MW, și cele două incendii succesive de la CET Vest (20 aprilie și 23 mai), care au scos din funcțiune încă 186 MW. Aceste evenimente au avut loc într-un context în care și Hidroelectrica ține blocate peste 730 MW din capacități hidro (Porțile de Fier, Vidraru etc.).

Spun clar că aceste „coincidențe” vin într-un moment politic sensibil, în care managementul ELCEN se opune unificării termoficării sub Primărie, iar incendiile ar putea slăbi compania înainte de un eventual transfer. Mai critic lipsa de transparență din minister, întârzierea proiectelor strategice și managementul defectuos (al companiilor de sub ME), concluzionând că, indiferent dacă este sabotaj, incompetență sau interese politice, efectul este același: un sistem energetic național fragilizat și vulnerabil exact când reziliența ar trebui să fie prioritate.

Cât costă cele două incendii de la CET Vest?

Problema este că CET Vest nu va funcționa timp de aproximativ 6 luni. Capacitatea maximă de producție a centralei este de 186 MW electric. Lipsa funcționării instalației în cogenerare va obliga ELCEN să furnizeze apa caldă din cazanele de apă fierbinte (CAF), care implică un consum mult mai mare de gaze naturale, un randament energetic scăzut și costuri suplimentare generate de certificatele de CO₂.

O estimare sumară a pierderilor arată astfel: pentru 6 luni de vară, presupunând o funcționare redusă la circa 100 MW, rezultă aproximativ 4.380 ore de oprire. Aceasta înseamnă o producție electrică neefectuată de 438.000 MWh. La un preț mediu de vânzare de 750 lei/MWh, pierderea doar din energie electrică se ridică la 328.500.000 lei.

La aceasta se adaugă pierderile din energie termică. Dacă instalația de ciclu combinat ar fi funcționat, CAF-urile nu ar fi fost necesare. Cele 4.380 ore înmulțite cu o medie de 30 GCal/oră înseamnă 131.400 GCal suplimentare ce trebuie produse în CAF. La un cost de producție de aproximativ 330 lei/GCal, rezultă încă 43.362.000 lei pierdere.

Pierderile totale estimate generate de incidentele de la CET Vest se ridică astfel la aproximativ 371 de milioane de lei.

Critici dure la adresa ELCEN: zero cereri de fonduri europene până în mai 2026

Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei a arătat într-o postare pe Facebook că ELCEN SA este în întârziere cu toate investițiile majore pe care și le-a propus. Potrivit acestuia, până în luna mai 2026, compania nu a cerut niciun ban din fondurile europene pentru care a depus dosare de finanțare.

Cele trei proiecte majore vizează:

• CET Sud: „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul CTE București Sud” (capacitate nouă: 275 MWe + 214 MWt);
• CET Progresu: „Implementarea unor unități de cogenerare de înaltă eficiență utilizând motoare termice în CTE Progresu” (capacitate nouă: 74,2 MWe + 72,8 MWt);
• CET Grozăvești: „Implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în CTE Grozăvești” (capacitate nouă: 32,5 MWe + 41 MWt).

Valoarea totală a celor trei proiecte depășește 1 miliard de euro, din care 362 milioane euro fonduri europene nerambursabile și 638 milioane euro contribuție proprie ELCEN. În lei, investiția totală înseamnă peste 3,3 miliarde lei.

În contextul în care Primăria Generală a Municipiului București urmează să preia ELCEN, apare o întrebare legitimă: de unde va putea Primăria să asigure cei peste 638 milioane de euro contribuție proprie?

Lupta pentru controlul ELCEN – rezistență internă și provocări majore pentru Primărie

Să tragem linie: Claudiu Crețu, fostul director general, a fost reținut în august 2025 sub acuzația de luare de mită. A fost pus sub control judiciar, iar în locul său a fost numită o doamnă fără nicio experiență relevantă în domeniul energetic. Ulterior, Claudiu Crețu a fost reangajat la ELCEN pe o funcție minoră, cu birou în CET Sud. La începutul primăverii i s-a ridicat controlul judiciar, ceea ce i-ar fi permis să candideze la concursul pentru postul de manager. Nu a reușit însă, deoarece controlul judiciar i-a fost reimpus.

Doamna manager interimar conduce compania până la finalizarea concursului. Deși înscrierile s-au încheiat, se pare că doar candidații „de casă” au voie să participe, iar actuala interimară este favorită să câștige. Este evident (din diversele declarații ) că nici Consiliul de Administrație și nici conducerea executivă a ELCEN nu își doresc ca Primăria Generală și Consiliul General să devină acționari majoritari. De aceea, se observă eforturi conjugate pentru a stopa unirea ELCEN cu Termoenergetica. Din informații, nici managementul Termoenergetica nu este entuziasmat de această fuziune, dar nu are alternativă, având în vedere riscul iminent de faliment.

Rămân câteva întrebări esențiale: vor răspunde membrii Adunării Generale a Acționarilor, Consiliul de Administrație și managerul interimar pentru dezastrul din ultimele luni? Dacă actuala doamnă va fi ”unsă” la conducerea ELCEN, cât timp va mai putea rămâne în funcție?

Rezultă că Ciprian Ciucu, dacă va reuși să preia ELCEN, împreună cu Termoenergetica, se va confrunta cu numeroase forțe potrivnice. Nu se știe încă ce guvern și ce ministru al Energiei vor urma, nici dacă vor accepta cedarea ELCEN. De asemenea, nu este clar de unde va face Primăria rost de sumele uriașe necesare: plata activelor către Ministerul Energiei, acoperirea pierderilor din acest an și asigurarea contribuției proprii pentru proiectele europene.

Șansele Primarului General există, dar ele depind de acțiune rapidă, hotărâtă și de capacitatea de a rezolva problemele urgente. Altfel, eșecul este mai probabil.