Cosmin Gabriel Pacuraru - Contributor

Cosmin Gabriel Păcuraru lucrează în industria energetică în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României (2013). Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018), „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), „Geopolitica și securitate energetică” (2024) și ”Noua (dez)Ordine Energetică” (2026). A publicat numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Cosmin Gabriel Pacuraru
Articole scrise:

Atât Metamorfoza lui Kafka, cât și Ferma Animalelor a lui Orwell pornesc de la o transformare radicală care, în aparență, ar trebui să elibereze, dar care, în realitate, înrobește.

Tocmai de aceea există o adevărată obligativitate interioară de a vedea ambele spectacole: Metamorfoza de la Excelsior și Ferma Animalelor de la Teatrul Mic. Nu este vorba despre un gest cultural de complezență, ci despre o experiență necesară. În fața transformării lui Gregor și a degenerării fermei animalelor, spectatorul este obligat să se privească pe sine, să recunoască mecanismele de indiferență, de manipulare și de renunțare la demnitate care îl înconjoară zilnic. Aceste două montări nu oferă simple povești; ele reînvață privitorul să fie om cu simț critic – să nu accepte tăcerea ca pe o soluție, să nu confunde utilitatea cu valoarea, să nu lase puterea să rescrie adevărul. Cine iese din ambele săli fără să se fi cutremurat puțin în fața propriei posibile metamorfoze a ratat, poate, lecția cea mai urgentă pe care teatrul i-o poate da astăzi.

Concluzia este greu de evitat. România se află într-o situație de vulnerabilitate energetică pe care singură și-a construit-o: a acceptat calendarul de închidere a cărbunelui fără să aibă gata alternativele, a inversat logica documentelor strategice și a tratat tranziția ca pe un exercițiu de bifare a jaloanelor, nu ca pe o reconstrucție a sistemului energetic.

Doctrina Gherasimov și vulnerabilitatea statelor fără încredere publică În literatura de specialitate privind războiul hibrid, unul dintre cele mai discutate concepte este cel asociat generalului rus Valeri Gherasimov. Deși există dezbateri privind interpretarea exactă a așa-numitei „Doctrine Gherasimov”, un element apare constant în analiza modului în care Federația Rusă își proiectează puterea: vulnerabilitatea unei țări […]

Contrapartea centrală – o reformă întârziată, dar esențială pentru piața energiei Până la sfârșitul anului va funcționa pe BVB un mecanism de asigurare a prețului la energie pentru marii consumatori și furnizori. După mai bine de un deceniu de întârzieri, proiectul CCP.RO a intrat în faza operațională odată cu autorizarea acordată de Autoritatea de Supraveghere […]

Dincolo de Raportul Draghi: mixul energetic corect versus obsesia taxării la Bruxelles Europa continuă să se afunde într-o criză energetică structurală, în pofida avertismentelor Raportului Draghi din urmă cu aproape doi ani, care sublinia lipsa de competitivitate a economiei Uniunii Europene cauzată în principal de prețurile mari la energie. Recent, profesorul Dumitru Chișaliță explica echilibrul […]

Lecțiile rezilienței energetice: de la vulnerabilitățile europene la noua strategie a Ucrainei Sistemele energetice naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene au demonstrat, în ultimii ani, o reziliență limitată în fața unei multitudini de riscuri. De la incapacitatea de a susține o industrie bazată pe o combinație insuficientă de capacități securitare (dispatchabile) cu surse regenerabile […]

SMR-urile și NuScale, victime ale declarațiilor neavizate și ale politizării inutile După cum am afirmat într-unul dintre articolele publicate anterior, în spațiul public există un subiect împins de mediul politic și preluat de jurnaliști fără a consulta profesioniștii din energie sau „nucleariștii”. Am avut ocazia, în ultimele zile, să discut cu mai mulți universitari și […]