EXCLUSIV „Polul modernizator” și adepții săi. Ce partide ar putea face parte dintr-o construcție reformistă la următoarele alegeri

„România are nevoie de o forță politică nouă, una care să se opună alianței suveraniste care în mod evident se face prin voința lui George Simion și a lui Călin Georgescu”.

De Alex Tudor - senior editor
EXCLUSIV „Polul modernizator” și adepții săi. Ce partide ar putea face parte dintr-o construcție reformistă la următoarele alegeri

Dominic Fritz și Ilie Bolojan; foto: Facebook/ Dominic Fritz

„România are nevoie de o forță politică nouă, una care să se opună alianței suveraniste care în mod evident se face prin voința lui George Simion și a lui Călin Georgescu”.

Subiectul polului de dreapta care să candideze la următoarele alegeri prezidențiale este pe buzele tuturor. O altă denumire care i-a fost atribuită este cea de pol reformator. Indiferent de cum i se spune de către unii sau de alții, ideea e deja lansată, are adepți, inclusiv în partidele politice, însă rămâne doar de văzut cine se va alătura. Recent, prezentă la podcastul Outsider Politic realizat de Sebastian Zachmann la Recorder, Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, a botezat din nou posibilul viitor pol, pe care l-a numit „un pol modernizator”.

Despre această construcție, Diana Buzoianu a precizat că ar trebui „să unească mai multe partide la următoarele rânduri de alegeri”. A vorbit inclusiv despre o formulă de guvernare, care, în opinia sa, ar trebui să includă atât politici de dreapta, cât și politici de stânga.

„Dacă ar fi după mine, așa cum gândesc eu, cred că românii nu mai percep atât de importantă împărțirea aceasta doctrinară „stânga-dreapta”, ci mai degrabă onestitatea partidelor și măsurile efective pe care le propun. România nu este o țară care să aibă nevoie numai de măsuri de dreapta, așa cum nu este o țară care să aibă nevoie numai de măsuri de stânga.

Realitatea este că problemele sistemice cu care noi ne confruntăm au nevoie de un pachet de măsuri. Și de stânga, și de dreapta. Și mie mi-ar plăcea ca în guvernul României viitor, format pe o majoritate mult mai sigură, să avem reprezentarea și unor măsuri de stânga și unor măsuri de dreapta, dar care să fie cu adevărat bune pentru români”, a spus Diana Buzoianu, la Outsider Politic.

„În 2028 va fi o luptă între forțele modernizatoare și forțele populiste”

Posibilul pol modernizator sau reformator, indiferent de denumire, ar urma să fie construit în jurul PNL, ca vârf de lance al alianței. Surse politice susțin că liberalii discută de mult despre un „pol al modernizării”. Acestea adaugă faptul că ideea ar reprezenta „viziunea” lui Ilie Bolojan. Aceleași surse mai spun că în acest moment nu există discuții oficiale pe acest subiect, dar că sensul natural ar fi ca PNL să meargă în această direcție.

Cotidianul a obținut, însă, și două puncte de vedere oficiale din partea PNL. Unul de la purtătorul său de cuvânt, Ionel Bogdan, care a precizat că PNL e dispus să colaboreze cu alte forțe politice.

„Românii cu aspirații, care vor modernizarea României, s-au simțit puțin reprezentați în ultimii ani. Statul a părut că lucrează în favoarea rețelelor de privilegii și sinecuri și neglijează cetățenii onești, activi, cu inițiativă care muncesc sau au muncit onest de-a lungul vieții. PNL vrea să-i reprezinte pe acești români și e dispus să colaboreze cu forțele politice și din societatea civilă care împărtășesc aceleași valori și au aceleași obiective.

În 2028 va fi o luptă între forțele modernizatoare, care aspiră și vor să construiască o Românie europeană, modernă și forțele populiste, care vor o Românie izolată, subdezvoltată, la cheremul rețelelor de privilegii și sinecuri”, a precizat Ionel Bogdan, pentru Cotidianul.

„Între PNL și USR există deja o înțelegere de colaborare”

Un alt liberal cu care am stat de vorbă este Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, care a precizat că ideea unui pol modernizator este „un proiect de perspectivă pentru PNL, deja demarat, un proces deja în desfășurare”.

„În primul rând, proiectul de modernizare pleacă de la experiența politică a ultimilor ani, urgențele de reforme ale României. Proiectul de modernizare vizează nu doar administrare, guvernare, ci mai ales schimbare sistemului politic romanesc și a lumii politice.

Așa cum a anunțat premierul Ilie Bolojan, între PNL și USR există deja o înțelegere de colaborare, care include posibilitatea unor candidaturi pe liste comune sau cu candidați comuni la alegerile viitoare. Este o direcție la care au achiesat și Forța Dreptei, dar și alte partide de dreapta, tocmai cu scopul de a construi un pol de modernizare a României”, a precizat Alexandru Muraru.

„Modernizarea României este incompatibilă cu o guvernare alături de PSD”

Liderul PNL Iași mai susține că mișcarea pornită de partidele de dreapta „nu trebuie citită ca un atac la adresa politicilor sociale sau de stânga, ci ca un efort de a răspunde, echilibrat, la întreaga paletă de nevoi ale societății”.

„Cât privește nevoia unor viziuni complementare, de stânga și de dreapta, modernizarea României înseamnă politici care să acopere toate nevoile cetățenilor, fie că vorbim de antreprenori, de angajați, de medici, de profesori, pensionari, tineri, ori de oamenii care au nevoie de măsuri sociale. Modernizarea înseamnă atenție față de toți cetățenii și față de toate nevoile lor.

Dar un pol de modernizare se distinge categoric de modul de a face politici precum PSD. Modernizarea României este incompatibilă cu o guvernare alături de PSD. De aceea, modernizarea României înseamnă a înlocui un mod de a face politică și de a proiecta România următorilor ani”, a mai declarat Alexandru Muraru.

Totodată, acesta mai este de părere că un astfel de pol nu trebuie să vizeze doar liste comune.

„Personal, cred ca trebuie să vedem anii electorali 2028 (alegeri locale și parlamentare), europarlamentare (2029), președințiale (2030, în cazul în care nu le vom avea mai devreme), dar și cele parlamentare din 2032. Proiectând un asemenea pol, acesta trebuie să vizeze nu doar liste comune, guvernare comună, dar majorități comune și un proiect major de schimbare a sistemului politic, a sistemului de vot, a lumii politice”, a explicat Alexandru Muraru.

„Noi am deschis discuția pentru o revenire în PNL”

Cotidianul a discutat și cu reprezentanții mai multor formațiuni politice care au fost vehiculate că ar putea face parte dintr-o construcție pentru viitoarele alegeri. Spre exemplu, Forța Dreptei, partid invocat și de Alexandru Muraru.

Întrebat despre declarațiile Dianei Buzoianu, Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, a precizat că „e o declarație personală” a ministrei.

„În ceea ce ne privește pe noi, noi am deschis discuția cu PNL pentru o revenire în PNL printr-un proces de fuziune, comasare prin absorbție. Evident că sunt liberal, sunt un om de dreapta.

În general, trebuie să existe o anumită coerență într-o formulă de guvernare sau în orice formulă de colaborare în politică. Trebuie să fie bazată pe principii, valori apropiate. Pentru că altfel nu ai cum să generezi politici publice coerente”, a mai spus Ludovic Orban.

Întrebat dacă fuziunea ar putea avea loc până la viitoarele alegeri, președintele Forța Dreptei a răspuns că mai întâi „trebuie clarificate lucrurile în PNL”, cu referire la acțiunile în instanță ale taberei anti-Bolojan.

„Nu este oportun să mergem iarăși fiecare pe direcția lui”

Un alt partid despre care s-au lansat zvonuri că ar putea participa la un pol pentru alegerile parlamentare următoare este REPER. Camelia Sălcudean, președinta formațiunii politice, a declarat că susține o astfel de variantă și că inclusiv REPER a vorbit despre acest scenariu.

„Nu văd de ce să amestecăm zona de stânga cu dreapta, că iarăși facem un talmeș balmeș. Dar este ceva ce toți luăm în considerare. Adică și noi, la REPER, luăm clar în considerare lucrul ăsta (n.r. crearea unui pol).

Nu este, după părerea mea, oportun să mergem iarăși fiecare pe direcția lui, pentru că s-a văzut și în 2024 că s-a împrăștiat foarte mult votul și n-a fost tocmai ok. Acum, practic, vedem consecințele”, a precizat Camelia Sălcudean pentru Cotidianul.

„N-am văzut din nicio parte obiecții”

Întrebată cine ar trebui să facă parte dintr-un astfel de pol, președinta REPER nu a exclus posibilitatea ca partide de stânga să fie primite, pe lângă cele de dreapta.

„Eu, personal, aș vedea, mai degrabă, toate partidele de pe zona de dreapta, care au, cumva, o direcție pe zona de reformă și modernizare. Pentru că există foarte multe nuanțe aici. Bine, pe zona de stânga este PSD-ul despre care, sigur, nu vorbim în niciun caz să facă parte dintr-un astfel de pol. Evident, nu despre ei vorbim. Dar mai sunt alte partide micuțe din zona de stângă, care pot să-și găsească locul pe o componentă de politici de stângă într-un astfel de pol”, a precizat Camelia Sălcudean.

Totodată, președinta REPER susține că au existat deja discuții informale pentru concretizarea unei astfel de construcții.

„N-au fost niște întâlniri formale cu acest scop. Informal am avut discuții pe tema asta, atât în zona PNL cât și prin zona USR, exact pe considerentul de a începe să deschidem o astfel de cale. Toată lumea este de acord că trebuie să deschidem. Adică n-am văzut din nicio parte obiecții”, a spus aceasta.

„Noi nu dăm un cec în alb nimănui”

Cum Diana Buzoianu și REPER au lăsat ușa deschisă pentru partidele de stângă, Cotidianul a întrebat și SENS dacă ar vrea să facă parte dintr-un pol pentru alegerile viitoare. Într-un punct de vedere pentru Cotidianul, Florina Presadă, vicepreședintă SENS, a precizat că partidul este dispus să poarte discuții în această direcție.

„Din punctul nostru de vedere, e de lămurit ce ar susține acest pol modernizator și cine ar face parte din el. SENS nu susține măsurile de austeritate fără cap care au dat în cei mai vulnerabili, și nici nu va susține privatizări, mascate sau nu, la sănătate, educație sau asistență și protecție socială.

De asemenea, ne întrebăm dacă acest pol va susține o reformă electorală care să includă alegerea primarilor în două tururi, printre alte măsuri necesare. Suntem dispuși să discutăm, dar înainte de toate trebuie văzut, concret, ce înseamnă reforma pentru aceste partide care se intitulează reformiste. Noi nu dăm un cec în alb nimănui. SENS susține reforme de stânga, verzi, progresiste, care pun accent pe echitate”, a declarat Florina Presadă, vicepreședintă SENS.

„Lupta va fi între Alianța suveranistă și Alianța reformatoare”

De asemenea, am stat de vorbă și cu Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT. Acesta spune că a fost primul care a propus această variantă, în urmă cu câteva luni. „Așa că da, susțin, evident”, a adăugat Vlad Gheorghe.

„România are nevoie de o forță politică nouă, una care să se opună alianței suveraniste care în mod evident se face prin voința lui George Simion și a lui Călin Georgescu. Prin urmare toate forțele reformatoare trebuie să se unească fie urgent pentru alegeri anticipate, pentru alegerile locale din 2028.

Este un lucru pe care l-am propus public de când a început actuala criză politică și pe care îl susțin în continuare împreună cu colegii mei din Partidul DREPT. Lupta va fi între Alianța suveranistă și Alianța reformatoare”, a mai declarat Vlad Gheorghe.

Cotidianul a încercat să obțină un punct de vedere și din partea PMP, însă nu am reușit să obținem un răspuns.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.