Apele Române contractează amenjarea râului Bârzava

Administrația Națională Apele Române, sucursala Administrația Bazinală de Apă Banat, scoate la licitație un contract de 170 de milioane de lei (35 de milioane euro) pentru lucrări de amenajare complexă a râului Bârzava și afluenții pe teritoriul județelor Caraș-Severin și Timiș. Finanțarea este asigurată din fondurile europene nerambursabile atrase de autoritate, prin POIM 2014- 2020, iar proiectul presupune efectuarea de lucrări specifice care să prevină efectele nocive ale inundațiilor  https://www.e-licitație.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100102379.

„Amenajare complexă râu Bârzava și afluenți Fizes, Vornic și Smida pe sectorul Bocșa-Gătaia-Denta, județul Caraș Severin și județul Timiș….Obiective specifice: reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și eroziune costieră”, este descrierea din SICAP.

Ofertele vor fi deschise în 28 septembrie, contractul are o durata de trei ani, 85% din punctajul acordat ofertei îl reprezintă prețul, 15% este garanția acordată lucrării. Cea mai mare firma din România cu activitate în domeniu este Hidroconstrucția, o societate care, la un moment dat, avea cea mai mare cifră de afaceri din toate societățile de construcții locale.

Potrivit site-ului propriu al Apelor Române, zona Banatului are o întreagă istorie nefericită a inundatiilor. Ca zone supuse inundaţiilor sunt cunoscute cele din bazinul superior al râului Bega ṣi afluenţi, Bega Veche ṣi afluenţi, Timișul până la Lugoj şi afluenţi, Bârzava ȋntre Reşiţa şi Gătaia, Caraşul ṣi Nera.

Istoricul inundațiilor pe râul Timiş începe cu anul 1753 când a avut loc prima viitură semnificativă care a determinat apariţia primelor proiecte de amenajare a bazinelor Bega şi Timiş. Însă, cea mai mare inundaţie produsă în Banat a avut loc în luna iulie a anului 1859, cu consecinţe negative importante.

Secolul XX aduce cu el evenimente hidrologice extreme. Importante şi de menţionat sunt inundaţiile ce au avut loc în anii 1912, 1966, 1999. În secolul XXI sunt importante de reţinut evenimentele extreme din anii 2000, 2005, 2006 şi respectiv 2010. În 1966 au fost inundaţii ȋn tot spaţiul hidrografic Banat ṣi au culminat cu ruperea digului de apărare pe râul Timiṣ, mal stâng ȋn zona localităţii Gad. Ca și cauză cunoscută a acestor inundaţii a fost cantitatea mare de precipitaţii cazută ȋn tot spaţiul. Această viitură excepţională a generat debite de vârf de 1.100 m3/s la Lugoj şi de 1.416 m3/s la Şag. Inundaţiile din februarie 1999 au fost cauzate de viituri de origine pluvio-nivală şi s-au produs în bazinele hidrografice Bega Veche, Bega – bazinul mijlociu şi inferior, Timiş –bazinul inferior, Pogăniş, Moraviţa, Bârzava – bazinul mijlociu şi inferior.

În anul 2000, pe fondul existenţei ȋn zona montană şi de deal a unui strat de zapadă consistent, peste care s-au ȋnregistrat cantităţi mari de precipitaţii lichide (120 mm în 24 de ore) a dus la ieşirea râurilor din albie ȋn zonele neamenajate şi la deversarea şi ruperea digului pe râul Timiş, mal stâng, ȋn zona localităţii Grăniceri, provocând inundarea unor suprafeţe extinse de teren pe malul stâng al cursului principal.

În aprilie 2005, s-a înregistrat un excedent pluviometric, îndeosebi în Banat. La majoritatea staţiilor meteorologice din Banat au fost depăşite vechile recorduri lunare la cantitatea de apă ȋnregistrată. Aceste precipitaţii, la care s-a adăugat şi aportul provenit din topirea zăpezilor, au produs în bazinul Timiş o undă de viitură compusă în care se remarcă un vârf principal şi alte vârfuri secundare care au precedat sau au urmat vârfului principal. Astfel, au loc inundații excepționale provocate de ruperea digurilor pe malul drept al Timişului. Pe teritoriul României, această a afectat suprafețe întinse de teren, în zona localităților Otelec, Iohanisfeld, Foeni și Cruceni.

În anul 2006, ȋn luna aprilie, cantităţile de precipitaţii au depăşit media multianuală (10,4 mm la Cebza până la 28,6 mm la Gătaia). Caracterul precipitaţiilor şi cantităţile de apă înregistrate au condus la formarea unei viituri monoundice pe cea mai mare parte a cursurilor de apă, viitură ce a avut că efect depăşirea cotelor de apărare.