Aplauze, reflecţii pentru România

Aurul antic din România în casa lui Traian

„Accademia di Romania in Roma”, în colaborare cu „Museo dei Fori Imperiali nei Mercati di Traiano”, organizează în fiecare zi de miercuri a lunii martie un ciclu de conferinţe, susţinute în limba italiană de personalităţi de marcă ale lumii academice şi ştiinţifice. Iniţiativa completează în mod fericit excepţionala expoziţie „Aurul antic din România. Înainte şi după Traian”, deschisă până pe 3 aprilie la „Mercati di Traiano”. Expoziţia aduce pentru prima dată în Italia 140 de obiecte preţioase din aur, provenind din „Tezaurul Naţional al României”, datând din secolele XII î.d.Chr. până în sec. VI d.Chr., cu o valoare estimativă de peste 65 de milioane de euro.

Piese din Tezaurul antic

Graţie bogatelor sale mine de aur, începând cu secolul al XVII-lea î.d.Chr. teritoriul României este caracterizat de o producţie artistică de cel mai înalt nivel în prelucrarea aurului. Printre ele se remarcă obiectele produse de daci, începând cu secolul al II-lea d.Chr, obiecte de prestigiu şi, în acelaşi timp, cu o puternică valenţă simbolică, dată fiind vecinătatea Columnei lui Traian, ridicată la Roma, cu aurul obţinut în urma cuceririi Daciei, monument emblematic al legăturii dintre cele două culturi.

Elemente dintr-un colan din secolul al XII-lea î.Ch.

În 9 martie, prof. Mihai Bărbulescu, de la Accademia di Romania din Roma, a conferenţiat pe tema „L’oro e i Barbari” (Aurul şi barbarii). În 16 martie, dr. Mihaela Simon şi dr. Paul Damian de la Muzeul Naţional de Istoria României vor ţine o prelegere despre „L’Oro e la Terra: le miniere della Dacia” (Aurul şi pământul: minele de aur din Dacia), iar în 23 martie, dr. Eugen Iaroslavschi de Muzeul Naţional de Istoria Transilvaniei, Cluj-Napoca, va vorbi despre „I gioielli dei Daci” (Bijuteriile dacilor). În 30 martie, prof. Alexandru Vulpe de la Academia Română din Bucureşti se va opri asupra temei „L’oro prima della storia” (Aurul înaintea istoriei).

„Canin Félin”, o călătorie fantastică

Artistul român Eugen Jebeleanu a propus o piesă de teatru non-verbal, „Canin Félin”, pe scena Sălii Bizantine a Palatului Béhague din Paris, care s-a bucurat de un deosebit succes. „Nu există bariere de comunicare în creaţia mea deoarece actorii se exprimă doar în limbaj senzorial: mişcare corporală, expresie facială şi dans. Proiectul meu pentru rezidenţă de creaţie, «Canin Félin», este un spectacol viu, debarasat de orice element care ar putea restrânge comunicarea şi libertatea relaţiilor umane. El propune descoperirea unui vocabular al mişcării”, mărturisea actorul şi coregraful român Eugen Jebeleanu, înainte de premiera primei piese de teatru pe care a regizat-o.

Scenă din Canin Felin pe scena din Paris

„Canin Félin” este o călătorie iniţiatică într-un univers fantastic. Cinci fiinţe umane pure învaţă de la un maestru ce înseamnă civilizaţia modernă, jucându-se cu conceptele de timp, natură, dragoste, distrugere, sex sau artă. Sunt dependenţi unul de celălalt şi creează în final un unic personaj cu o forţă motrice comună: suntem cu toţii rezultatul experienţelor noastre senzoriale.

Trei actori români şi trei francezi încarnează personajele fantastice ale piesei: Yann Verburgh, Victoria Răileanu, Vlad Mihu, Codrina Pricopoaia, Aure Rodenbour şi Xavier Debeir-Lacaille. Scenografia a fost realizată de Velica Panduru.

Pas de deux, la New York

Dimitrie Cantemir şi Ion Budai-Deleanu faţă în faţă cu Florina Iliş şi Dan Lungu. ICR New York continuă, în perioada 8-16 martie, seria de lecturi performative din cadrul programului „Citind pe frunzele de ceai/ Reading the Tea Leaves”, într-o nouă formulă purtând titlul „Pas de deux: Literatura română atunci şi acum/Romanian Fiction Then and Now”. Programul propune un dialog imaginar între autori din diverse generaţii din literatura română şi se desfăşoară în Galeria ICR New York/Expoziţia de carte Cărtureşti.

Pentru a instiga curiozitatea şi a trezi interesul publicului american în a descoperi literatura română, puţin cunoscută în acest spaţiu până acum, ICR New York propune noi forme de promovare a unor texte şi autori români clasici şi contemporani. Astfel, seria de evenimente din cadrul programului „Citind pe frunzele de ceai/Reading the Tea Leaves” va oferi un spectacol-lectură în tandem, o întâlnire peste timp a autorilor consacraţi şi contemporani, pe durata a două zile.

„Pas de deux” a debutat pe data de 8 martie cu fragmente din autori din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, respectiv „Istoria ieroglifică”, de Dimitrie Cantemir, urmată de „Ţiganiada”, de Ioan Budai-Deleanu. Seara de lectură performativă a fost deschisă de Dumitru Radu Popa, care va oferi o scurtă prezentare şi contextualizare a acestor texte. Fragmentele selecţionate au fost interpretate de actori americani, în regia Anei Mărgineanu, care este şi curatorul programului. În 9 martie, scena a fost preluată de vocile literaturii contemporane, reprezentate în această seară de Florina Iliş şi Dan Lungu. Fragmente din „Cruciada copiilor”, de Florina Iliş, şi „Proză cu amănuntul”, de Dan Lungu, au fost interpretate la rândul lor de actori americani, sub bagheta regizorală a Tamillei Woodard. Toate fragmentele aparţin traducerii lui Alistair Ian Blyth.

Mult premiata scriitoare Florina Iliş

„Pas de deux” va continua în serile de 15 şi 16 martie mutând accentul pe dramaturgie, având ca protagonişti literari în dialog un text de Matei Vişniec („Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi”) şi unul de Peca Ştefan („Poveşti adevărate complet inventate din Baia Mare”). ICR New York intenţionează să confere acestui tip de eveniment un caracter de regularitate, urmărind să atragă şi să formeze un public de iniţiaţi, care, în timp, să disemineze pasiunea, entuziasmul pentru literatura română, contribuind astfel la menţinerea interesului pentru scritorii din România. Totodată, serile de lecturi performative găzduite de Galeria ICR New York/ Expoziţia de carte Cărtureşti vor oferi vizibilitate acestui spaţiu şi vor contribui la promovarea lui.

Seria lecturilor va fi continuată în lunile următoare, printre autorii propuşi numărându-se Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Radu Cosaşu, Ştefan Agopian, Ana Maria Sandu, Ioana Pârvulescu.

Eminescu şi Creangă în cinematografe olandeze

Dorel Vişan şi Adrian Pintea în Bulgăre de humă

Filmul „Un bulgăre de humă”, realizat de Nicolae Mărgineanu va rula în cinematografe din Haga şi Amsterdam, în cadrul proiectului „Curriculum Vitae: Portrete de scriitori”, derulat de reţeaua EUNIC în Olanda, în luna martie 2011. Proiectul se înscrie în „Săptămâna naţională a cărţii” din Olanda. „Povestea lui Ion Creangă, scriitorul care a reuşit să impresioneze generaţii de-a rândul cu basmele şi povestirile sale (…). Este un omagiu pe care îl aducem cu întârziere împlinirii a 100 de ani de la moartea lui Ion Creangă, Mihai Eminescu şi Veronica Micle”, a declarat Nicolae Mărgineanu.

Între 17-23 martie 2011, la cinematograful „Filmhuis” din Haga, respectiv între 24-26 martie 2011, la cinematograful „Ketelhuis” din Amsterdam, vor fi proiectate filme cu subtitrare în limba engleză, despre renumiţi poeţi şi scriitori europeni.

ICR, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Ambasadei României la Haga, prezintă în festival pelicula „Un bulgăre de humă”, realizată de Nicolae Mărgineanu în 1989, anul centenarului morţii lui Mihai Eminescu, a muzei sale Veronica Micle şi a „Bădiei Creangă”. Filmul a fost transpus pe peliculă de 35 mm şi a fost subtitrat în limba engleză de către CNC, special pentru acest festival.

Constantin Karadja, un diplomat european

Ambasada României la Stockholm a organizat în 9 martie, în colaborare cu Academia Folke Bernadotte şi cu sprijinul Academiei Române, seminarul cu tema „Constantin Karadja, a European Diplomat”.

Manifestarea a fost dedicată comemorării lui Constantin Karadja (1889-1950), intelectual european cu descendenţă suedeză, nepot al unui mare om de afaceri şi senator suedez (L.O. Smith), diplomat român şi personalitate europeană marcantă a secolului al XX-lea. Constantin Karadja este autorul a numeroase lucrări despre istoria României în context european şi al unuia din primele manuale consulare din lume. El a fost, totodată, membru al Academiei Române, jurist, bibliofil şi bibliograf. Pentru că a salvat de la deportare numeroşi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti, Constantin Karadja a fost distins postum cu titlul de „drept între naţiuni”, conferit de memorialul „Yad Vashem” din Israel în 2005.

Cu ocazia seminarului, tema a fost prezentată de Henrik Landerholm, directorul general al Academiei „Folke Bernadotte”, de Amelie von Zweigbergk, secretar de stat la Ministerul Educaţiei din Suedia (înrudită cu familia Karadja) şi de ambasadorul României în Suedia, E.S. Răduţa Matache. La reuniune au participat reprezentanţi ai Academiei Române şi istorici români de marcă: prof. dr. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, şi prof. dr. doc. Florin Filip, directorul general al Bibliotecii Academiei; Stelian Obiziuc, şef serviciu la Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe, şi dr. Ottmar Traşcă, cercetător la Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca, Joakim Langer, unul din autorii cărţii „Constantin Karadja, bara ett liv till” („Constantin Karadja, doar o viaţă”).

Conferenţiarii au adus în atenţia publicului o bogată informaţie din biografia lui Constantin Karadja – formaţia intelectuală umanistă, dimensiunea umanitară, precum şi cea diplomatică a personalităţii sale, cu accent asupra contribuţiei la definirea şi practica instrumentelor moderne ale diplomaţiei româneşti.

Caravana teatrului şi folclorului, la Odesa

În perioada 17-25 martie va avea loc a doua ediţie a „Caravanei teatrului şi folclorului românesc” la românii din Regiunea Odesa (Ucraina).

Programul include un turneu de şapte spectacole al Teatrului „Colibri” din Craiova cu piesa „Fata moşneagului şi fata babei”, de Ion Creangă (regia: Todor Valov şi Stefka Kyulieveva), în şase spaţii culturale din regiune: centrele culturale din Kamâşovka (Hagi-Curda), Novoseliskoe (Satu Nou), Staroselie (Frumuşica Veche), Krutoiarovka (Vădeni-Moldova), Borisoska (Borisăuca), Dumitreşti (Dmitrovka), Utkonosovka (Erdek-Burnu). Piesa a fost jucată la festivaluri de profil din Bulgaria, Serbia şi Croaţia, iar anul acesta teatrul este invitat, cu aceeaşi piesă, la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Shanghai (China). Teatrul „Colibri” a obţinut la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Shanghai, ediţia 2010, trei distincţii importante: Premiul de Excelenţă pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cel mai bun regizor şi Premiul pentru cea mai bună actriţă. Caravana din acest an cuprinde, de asemenea, reprezentaţii de muzică şi dans popular românesc ale Ansamblului „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu (Utkonosovka), unicul ansamblu-promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia Istorică.

După estimările organizaţiilor culturale româneşti, numărul românilor din Ucraina este de aproximativ 400.000 de persoane, reprezentând ca mărime a doua comunitate etnică după cea rusă. Principalele comunităţi de români sunt în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia. În regiunea Odesa, spre deosebire de Bucovina de Nord, situaţia şcolilor româneşti este mai dificilă ca urmare a faptului că, încă din perioada sovietică, românii din această regiune au fost recenzaţi sub denumirea de „moldoveni”, încurajându-se sistematic, şi în acest spaţiu, falsa idee de „limbă moldovenească”. Legislaţia ucraineană garantează învăţământul în limba maternă, însă în realitate autorităţile sunt preocupate de promovarea limbii de stat în sistemul educativ, în multe localităţi cu populaţie majoritar românească neexistând şcoli în limba maternă.