ARD – Alianţa Română pentru Diversiune

Toată lumea dă cu zarul vorbelor prin emisiuni de televiziune, pretinzând că poate ghici rezultatul alegerilor din decembrie. Vax albina. E cel mai clar semn cretin de campanie electorală. Toţi tocătorii de timp televizat fac scenarii pentru zilele post-alegeri. Ce problemă mai are România? Mai contează pentru cineva din politică sau din mass-media? Mai apucă omul din Vaslui să spună ceva despre dorinţele şi despre durerile sale? Lasă, tataie, cunoaştem noi, par a zice navetiştii emisiunilor de televiziune. De fapt, campania electorală n-a început legal (asta este o altă belea, pe care CAN-ul o ignoră. Deşia început de multă vreme – la OTV chiar de câteva luni -, nimeni nu întreabă de ce şi nu ia nici o măsură). Mă rog, probabil aşa e ordinul. Să ne întoarcem la demersul electoral al principalilor actori. Azi ne vom ocupa de ARD. Adică de Alianţa România Dreaptă. Titulatura, după cum ştiţi, este furată de la o asociaţie înregistrată de profesorul Gheorge Piperea. Mare brânză, o titulatură nu este o bancă. Aşa că poate fi ciugulită, zic PDL-iştii, convertiţi peste noapte în ARD-işti. ARD-iştii lu’ peşte! ARD-ul nu există nici la propriu, nici la figurat. Nu are identitate. Nu are componenţi, nu are ideologie. Nu are decât scop. De fapt nu are decât tupeul schimbării de buletin pentru a nu fi depistat de electoratul pornit în urmărirea celor responsabili de abuzurile din ultimii ani. Alianţa asta este doar o diversiune. Bagă PDL-ul sub preş şi din resturile sale scoate o momâie politică. Noua formaţiune are pretenţii de fecioară. În fapt, e doar un crac din PDL, partea rămasă la vedere (adică Blaga, Sulfina, Cezar Preda etc.), exact ce a rămas după ce partea mare a bandei politice s-a pitit după tupeul celor de mai sus, cei care pretind că nu au nici o răspundere. Pentru reuşita acestei reţete de hocus-pocus au mai fost vârâte în oală încă vreo trei castraveţi. PNŢ-CD-ul (cracul Pavelescu), Noua Republică şi nu ştiu cum Civică a lui Mihai Răzvan Ungueanu. Cine poate pretinde că aceste trei giurumele sunt partide? Ce au făcut? Înainte de a se naşte, ele au fost vărsate în această ciorbă politică a diversiunii. Să nu-mi zică mie cineva de ARD că este o alianţă. În fapt nu-i decât un PDL împănat cu Pavelescu, Neamţu şi MRU. Ca să nu pară prea puţini, căci insuficienţi sunt oricum, câteva marionete au fost trântite peste, plus câteva marionete şi doi-trei figuranţi. Totul pentru culoarea diversiunii. Adică de umplutură.

Noua arătare politică sub care s-a ascuns PDL-ul este opera aceluiaşi producător. Traian Băsescu i-a pipăit pe toţi cei chemaţi să împăneze corpul politic compromis al PDL-ului şi i-a împins în oală. În acelaşi timp, Alianţa a devenit pretextul retragerii compromişilor. Pleacă pentru a face loc prospăturilor şi juniorilor, iar nu pentru a scăpa de investigaţiile Parchetului. Cine sunt nou-veniţii? Băieţii de băieţi ai băieţilor cu tupeu. Adică băieţii şi juniorii care l-au flancat pe Traian Băsescu la Referendum. Cu alte cuvinte, PDL-ul a tăifăsuit pe Coasta de Azur, iar Traian Băsescu i-a înfrânt pe români cu piticii şi cu bâlbâiţii din periferia politicii. Şi-i răsplăteşte pe aceştia cu primele locuri în partidul pe care l-a folosit de vreme rea şi acum îl aruncă la coş.

Mai zilele trecute, ca din întâmplare, cineva mi-a pus o întrebare încuietoare.

– Al cui partid a fost PD-ul la începutul începuturilor? Ia să te vedem, ştii?

– Al lui Petre Roman?

– N-ai ghicit! În primele zile după căderea lui Ceauşescu, Partidul Democrat a fost partidul actorilor şi al cascadorilor. Pe urmă a fost cumpărat de Petre Roman şi de gaşcă.

– Tot aia a rămas.

Pavelescu, Neamţu, MRU şi Preda sunt actorii cei noi şi mediocri ai PD-ului ajuns PDL şi mascat în ARD. Ei stau ţanţoş lângă fălcile lui Vasile Blaga şi recită lozinci electorale. Şi-şi zic Alianţă. Alianţa Română pentru Diversiunea de a scoate PDL-ul din scenă fără pedepse, fără decont politic şi cu Elena Udrea jucând rolul de Coana Joiţica refugiată într-un bloc din judeţul Neamţ.