Arhitectură şi pictură – comuniune magică

Mai poate fi văzută, până pe data de 9 aprilie a.c., la Galeria Romană din Bucureşti, expoziţia Nedespărţite daruri. Arhitectură. Desen. Pictură.

Titlul, evocator de poezie, cu rezonanţe blagiene, aparţine maestrului Paul Gherasim, care alături de distinsa arhitectă Militza Sion şi de tânărul domniei sale confrate, arhitectul Marius Pandele, s-au îngrijit de realizarea evenimentului ce reuneşte în chip fericit ştiinţa şi arta.

G.M. Cantacuzino, Vicenza

Ilustraţia afişului este, la rându-i, o alegere cu puternice trimiteri simbolice: Casa dacă a lui Nicolae Lupu. Un desen din anul 1935, când acesta se întorcea în patrie, cu diploma de „fost elev al Şcolii române din Roma” (al cărei bursier fusese între anii 1933–1934). Casa dacă poate fi văzută acum, alături de o altă schiţă a sa reprezentând un edificiu în stil ionic, creionat după copiile în ghips ale Columnei lui Traian din Forul Roman.

Horia Creangă, Interior

Ion Mincu, Pavilion

În sediul impunător al Galeriei Romane (Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 1), spaţiu cum nu se poate mai potrivit, ce îmbină el însuşi arhitectura şi arta, regăsim creaţii ale principalilor reprezentanţi ai acestei bresle, ce slujesc ambelor domenii. Ion Mincu (promotorul stilului neoromânesc) şi Horia Creangă (promotor, de astă dată, al arhitecturii moderne în România) sunt evocaţi, fiecare, cu câte două lucrări: un Studiu de atelier din anul 1878 şi un Proiect pentru Pavilionul României la Expoziţia Internaţională de la Paris, 1889, aparţinând celui dintâi; o „secţiune” în creion a uneia dintre clădirile sale emblematice, Blocul ARO, şi o acuarelă înfăţişând un Interior de biserică, aparţinând celui de-al doilea.

Sever Mitrache, Slatina

Între autorii exponatelor se regăsesc, deopotrivă, profesorii Gheorghe Simotta, G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Nicolae Cucu şi Nicolae Lupu, cu toţii dascăli legendari ai şcolii româneşti de arhitectură şi teoreticieni totodată. G.M. Cantacuzino, cel mai prolific dintre ei în scrierile de specialitate, a definit exemplar rolul desenului ca „punte” între arhitectură şi pictură, ca „mijloc de fixare a unor forme”, ca operaţiune mentală ce „implică, prin chiar efortul de observaţie făcut, elemente de abstracţiune prin stabilirea unei convenţii”. În acest liant, el vede „expresia unei fiinţe evoluate”. Şi conchide: „Desenul este o luare de contact cu natura pe un plan spiritual. Desenul nu este niciodată o simplă copiere a naturii, ci întotdeauna o transpunere, deci un act al inteligenţei” (Introducere la studiul arhitecturii, Editura Paideia, Bucureşti, 2002).

Militza Sion, Santorini

Marius Pandele, Lainici

Henrieta Delavrancea-Gibory este readusă în atenţie cu două dintre desenele de la Balcic, Casa Ghiul Serai şi Casa Popovici Lupa. Având ca fundal marea şi dealurile abrupte, odinioară un colţ de rai românesc, ele mărturisesc despre o epocă scurtă, intensă şi pe deplin regală, ce ne-a marcat nostalgic cultura.

Victor Moraru, Pasajul Scărilor

Un gând pios este îndreptat către Ioana Grigorescu, Laurenţiu Vasilescu, Paul Bortnovschi, Bogdan Gheorghiu şi Sebastian Moraru, membri de prim front ai acestei familii speciale de arhitecţi valoroşi, plecaţi la cele veşnice, aproape toţi de curând.

Radu Şerban, Place du Marche

„Arhitecţii-pictori” de astăzi sunt Alexandru Târziu, Militza Sion, Vasile Marcu, Radu Şerban, Adrian Spirescu, Răzvan Luscov, Daniela Tutunea, Victor Moraru, Sever Mitrache şi Marius Pandele.

Alexandru Tarziu, Tessin Ascona

Daniela Tutunea, Casa CEC

De la maeştri la cei mai tineri reprezentanţi, din toate generaţiile, ei ne redau – în tuş, creion, ulei sau acuarelă – imagini ale lumii observate din dublă perspectivă. O lume văzută prin ochiul celui născut să construiască şi totodată să creeze artă. I-am amintit aici doar pe aceia cărora li se datorează expoziţia-eveniment de la Galeria Romană, membrii acestei nobile confrerii fiind încă mulţi alţii, de acum şi dintotdeauna.

Răzvan Luscov, Paraclis

Un loc aparte este rezervat pictorilor cu studii de arhitectură: Horia Bernea, Horia Damian, Aurel Cojan, Dragoş Morărescu şi Sorin Ionescu, artişti celebri, iniţial atraşi de arhitectură. Nu este uitat pictorul şi arhitectul Marcel Iancu, cel ce a ilustrat ambele domenii, în egală măsură.

Henrietta Delavrancea-Gibory, Casa Popovici

Adrian Spirescu, Prato

Cele peste 70 de lucrări reunite acum aduc în prim-plan subiectele pe care autorii lor le-au cercetat, contemplat şi recreat, cu o mare acuitate a observaţiei şi o pregnantă forţă artistică, în moduri de abordare specifice. Între ele, imagini de monumente, ansambluri, arhitectură de peisaj, arhitectură urbană şi schiţe de călătorie, aşa cum le enumeră şi arhitecta Militza Sion în catalogul dedicat prezentului eveniment. Bine gândit şi realizat, el reproduce o mare parte dintre exponate, cu citate din texte teoretice inspirat alese (G.M. Cantacuzino, Gheorghe Simotta, Nicolae Cucu). Un fel de motto al catalogului este o scurtă şi plină de sensuri profunde „convorbire” (înregistrată la începutul lunii martie 2016) între arhitectul Marius Pandele şi pictorul Paul Gherasim, referitoare la legătura tainică dintre aceste discipline. Discipline afine. Nedespărţite daruri…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.