Arminden – ziua pelinului sau ziua bețivului

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca sa nu bată grindina și împotriva dăunatorilor. Se mananca miel si se bea vin roșu cu pelin.

De CD M
Arminden – ziua pelinului sau ziua bețivului

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca sa nu bată grindina și împotriva dăunatorilor. Se mananca miel si se bea vin roșu cu pelin.

Armindenul, sau „Armineni” cum i se mai spune pe alocuri, nu e doar o sărbătoare din calendar, ci o stare de spirit.

 Ziua de Armindeni vine odată cu începutul lunii mai și cu acel moment în care simți că primăvara s-a așezat cu adevărat, iar vara bate deja la ușă. Chiar dacă nu mai este la fel de aprecizată, ba, chiar, a fost și uitată pe alocuri, această zi este una încărcată de tradiții vechi, născute din legătura strânsă dintre oameni și natură.

Deși rădăcinile ei sunt foarte vechi, chiar dinainte de creștinism, sărbătoarea a fost păstrată și adaptată, devenind parte din identitatea satului românesc. Nu suntem singurii care celebrăm începutul lui mai în acest fel — multe culturi europene au ritualuri asemănătoare — însă la noi, Armindenul are o notă aparte: e despre protecția casei, sănătate și comunitate.

În satele din Muntenia, Oltenia sau Transilvania, ziua începea adesea cu împodobirea porților și caselor cu ramuri verzi. Mesteacănul, fagul sau salcia nu sunt alese întâmplător — ele simbolizează viața și forța naturii. Oamenii cred că aceste ramuri țin la distanță relele, de la boli până la grindină, și aduc noroc gospodăriei. Uneori, sunt puse și la grajduri sau pe câmp, ca să protejeze animalele și recoltele.

Ziua care anunță începutul sezonului cald

Dar Armindenul nu înseamnă doar ritualuri, ci și bucurie simplă. E ziua în care lumea iese la iarbă verde, la marginea satului sau în pădure, pentru mese în aer liber. Se mănâncă, se cântă, se râde — o pauză binevenită după muncile de primăvară și un mod de a întâmpina sezonul cald cu energie bună.

Vinul roșu are și el locul lui în această zi. Nu e doar pentru plăcere: tradiția spune că aduce sănătate și protecție. În unele locuri, oamenii stropesc chiar pământul sau vița-de-vie cu vin, ca un gest simbolic pentru fertilitate și recolte bogate.

Pentru comunitățile rurale, Armindenul marca și începutul unei perioade intense: munci agricole mai serioase sau plecarea turmelor spre munte. Practic, era semnalul că vara a început cu adevărat.

Chiar dacă în orașe tradițiile nu mai sunt respectate ca odinioară, obiceiul de 1 mai — ieșitul la iarbă verde — păstrează, fără să ne dăm seama, esența acestei sărbători. În fond, Armindenul rămâne despre reconectare: cu natura, cu ceilalți și cu bucuriile simple.

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca sa nu bată grindina și împotriva daunatorilor.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.