Se întâmplă ceva în genunea politică galactică, frate! Se zvârcoleşte universul plin de universuri, realitatea e trucată, sateliții stau cu ochii pe tine. Dar cărţile politice? Nu spun ele acelaşi lucru? Nu vorbesc ele despre Realitatea Virtuală? Nu vorbesc ele despre roboţi şi despre războaie stelare? Nu vorbesc ele despre apocalipsele omenirii cu vioiciune? Vioiciunea politicienilor pare suspectă.
Îţi zice, vezi la pagina aia, pe Google, că acolo e chichirezul, acolo e ca lumea, e scena aia cu cipurile, cu biții, cu revoltele digitale, cu cyborgii şi cu space-opera! Da, Pitoşkin, șeful șefilor tuturor serviciilor secretoase, e bine pus la punct cu recuzită. Dar el însuşi e recuzită!
Pitoşkin e recuzită pentru săriții de pe fix, pentru naivi, pentru midinete leşinate după experimente sexuale extraterestre, Pitoşkin e recuzita pentru omul politic şi pentru curvăsăreală politică, e bun pentru orice. Ăsta e Pitoşkin, obiect de inventar al puterii.
Puterea se serveşte de el, îl ocheşte o vreme, îl curtează sau îl manipulează de la distanţă. Pitoşkin, inocent, m-ar scuipă în ochi! El nu e insurgent! El trăieşte într-o lume a lui, în spaţii înalte. Îşi umple spaţiul cu referinţe auguste şi cu lume bolnavă. E un evazionist. El desfide lumea. E cineva. El e diferenţa. E altfel decât toţi. Pitoşkin, parşiv, se lipeşte de editor ca o mină submarină. Se lipeşte de mai marii zilei din Gikka, Asola, Potal Pao, Casemar, Gambria, Havo Mabuu, Pletora, Arbanian, Offa, Salsaa, Belodar, Mamola, Qungo, Patoree, Osibirias, Mazango, Basko Tan, Halveda, Deboo, Jian Hoa, Asembo, orașul conservatorilor, Runamar, Montella, Ebao, orașul caracatițelor melancolice, Timbo, Asudaan, Muna şi gălăgiosul Yatoo. Îi linge pe mână. Se gudura, parşivul de Pitoşkin! Se strecoară în circul acvatic din Marsila Mole sau din Dublin sau din Copenhaga, să anime fabuloasele. Apoi le aruncă la gunoi, le uită, le dispreţuieşte. Stăpânii sunt importanţi pentru el nu marionetele!
Țin mite bine, doctorul Spiridon a venit în fugă și a zis că suntem în pericol pentru că nu știu ce vîrtej electromagnetic o să ne schimbe tuturor avatarul și o să ne trezim așa dintr-odată sub alte înfățișări, ce mai comedie, poate o să fim niște marionete! Chiar în inima circului acvatic din Marsila Mole, Praga, mă rog, București, Caracal, Zimnicea, Kiev!
Domnișoara Margareta începu să-i pocnească pe toţi cu poşeta după scăfârlie şi să-i împungă cu umbreluța-i rozalie, cam ferfeniţă, ce-i drept.
– Măgarilor! Ageamiilor! Malagambiştilor! Vă legaţi de unul de-ai noştri tocmai acum când demonul apelor sau ce-o fi arătarea aia vrea să ne facă felul, să facă din noi niște marionete nesuferite?! Lasă că v-am însemnat eu pe vreo câţiva, văd eu ce vă poate pielicica aia electromagnetică! Habar n-aveţi ca domnul scriitor aici de faţă a fost primul care a avut curajul să zică, nu-i aşa, că totul e o ficţiune exemplară, el a ridicat glasul împotriva imperialei, imperiala l-a luat la ochi!
– Nu vorbi, dragă! strigă contele bureţilor de mare, sau poftim, farmacistul Iamandi sau, poate și mai bine, Pricoliciul de la Arsenal, frecându-şi un cucui răsărit în creştetul însângerat, pe deplin digitalizat. Atunci e un erou! Un adevărat erou! Și ce le facem noi tuturor eroilor din toate timpurile?!
– Le tăiem nasul!
– Să vă spun eu, porcovanilor! Poetul mării din inima sudicelor a spus că iar au început să fabuleze guvernantele de pe întreaga planetă Terraria! Că în fiecare zi ne afundăm fără doar şi poate în imaginarul colectiv, socialist, liberal, postmodernist și așa mai departe, zău așa, oameni buni! Că imaginarul ăsta e alimentat de maeştrii ficţiunii generalizate şi generalizante, băi gagiilor, băi, da, da, băi gagiilor!
– Care-or fi ăia, maeştrii ficţiunii generalizate şi generalizante, vălurite, teribil de vălurite? întrebă plin de curiozitate guvernatorul aricilor de mare.
– Păi cine să fie?! Activiştii năimiţi ai tuturor ismelor care controlează inteligența lumilor acvatice şi care umbăa şi cu lumânarea după copii supradotaţi! Şi care smulg matricea informațională tuturor celor care nu sunt pe linieeeeeee!
– Pe linie moartă, vrei să spui?!
– Şi ce-i rău în asta?!
– Activiştii ăştia ai tuturor ismelor le pregătesc tuturor un viitor sumbru! Îi vor înrobi! – Or să-i pună să lucreze în contul unor forţe oculte, conspiraționiste!
– Ne pui pe jeratic! Nu ne lași!
– Staţi că nu-i totul! Printre maeştrii ficţiunii generalizate şi generalizante se numără mai-marii televiziunii, presei şi radioului, internetului şi ai tuturor digitalelooooor!
– Ăia pe care-i vedem toată ziua flecărind verzi și uscate la televizor și pe mobil, pe laptop și pe tabletă!? întrebă dragonul marilor liliachii tremurând tot de furie.
– Ooooo! Și încă cum! Sunt unii pe care nu-i vede nimeni! Şi-apoi vin la rând cei care trag sforile politicii şi unii de prin serviciile secrete, ăia care ne ascultă la telefon de dimineață și până seara, așa să știți. Și care ne filmează din satelit, așa să știți.
– Auzi, drăguţă! răcni comis-voiajorul caşaloţilor strivindu-şi sub pleoapă un vierme marin trandafiriu. Am mai auzit noi chestii dintr-astea, nu e nimic nou! Nu-i nimic nou-nouț, lasă, lasă. Hai, nu te mai prosti! Zi mai degrabă că ţi-a căzut cu tronc scriitorasul şi că ai vrea să te drăgălești cu el şi să-ţi schimbi credinţa acvatică! Ha, ha, ha! Ai de gând să te lepezi de sentimentul tău religios primaaaar! Nu roși, zi pe șleau, suntem între-ai noștri!
La multi ani ! Bufnila . Multumim ca nu ne-ai uitat .
Ce dor mi-era de un articol tembel!…..[Rumburak]