Atac la statul de drept – agitați și agitatori

Tudorel Toader ne-a prezentat, într-un discurs lung și pe alocuri dezlânat, doar o schiță a unui posibil proiect de modificare a legilor justiției. Astfel că, în acest moment, nimeni nu știe cum vor arăta, cu adevărat, noile legi ale justiției. În ciuda acestui fapt, o parte a mass-media, unele ONG-uri plus foarte mulți dintre cei care susțin că ar fi adevărații reprezentanți ai „societății civile“ au sărit ca arși, urlând ca din gură de șarpe că asistăm la un veritabil atac la democrație.

Afișându-și simpatiile politice conform unui algoritm neasumat totuși oficial, instituțiile de presă au atacat vehement această schiță pe care au întors-o pe toate fețele și au disecat-o meticulos. Dar modul în care au făcut-o a readus în minte un banc a cărui replică finală era „mai răsfirați, băieți, mai mai răsfirați!“. Iar dacă în banc era vorba despre niște securiști travestiți în agenți provocatori, în situația de față avem de-a face cu o serie de instituții, inclusiv de presă, ale căror interese sunt direct afectate de aceste posibile modificări.

HotNews dixit

La scurt timp după ce ministrul Tudorel Toader și-a prezentat schița de proiect al unor viitoare posibile modificări ale legilor justiției, site-ul HotNews a publicat, sub semnătura jurnaliștilor Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, articolul „Contrareforma lui Tudorel Toader în favoarea penalilor. De ce sunt profund nocive pentru justiție propunerile ministrului susținut de PSD și ALDE“. Un articol în care, dintru început, se afirmă: „Tudorel Toader s-a executat în fața cererilor lui Liviu Dragnea și a anunțat – pe 23 august, ce ironie – pachetul de legi care la prima vedere produc o adevărată contrareformă în Justiție. Modificările lui Toader sunt, evident, un atac la magistrați. Judecătorii și procurorii vor fi supuși unei presiuni politice majore dacă legea Tudorel Toader trece în forma anunțată azi. E esențial ca magistrații să reacționeze ferm față de propunerile ministrului Justiției. Independența lor e în joc“. De fapt, ar fi vorba despre o „contrareformă“ la reforma promovată de către Monica Macovei, pe vremea când era ministru al Justiției. Ministru căruia, în perioada ianuarie-martie 2005, unul dintre autorii acestui articol i-a fost consilier și purtător de cuvânt. Punând în mișcare o retorică străvezie, autorii articolului arată cu degetul direct către factorul politic: „Multă lume se întreabă de ce a ieșit Tudorel Toader cu un proiect făcut la partid și nediscutat cu magistrații și cu CSM. O posibilă explicație e la Liviu Dragnea, cel care l-a presat în ultimele săptămâni. Pentru că Dragnea e încolțit de justiție prin dosare grele de corupție care îi vizează afacerile și interpușii (afacerea cu porci, Tel Drum plus dosarul lui cu angajările fictive din Teleorman), iar Dragnea ar vrea să arate Justiției că poate să o îngenuncheze, că are încă pârghii să o întoarcă sub control politic“.

„22“ – comentarii acide

Susținut de către Grupul de Dialog Social (GDS), site-ul revista22online.ro anunță, cu litere de-o șchioapă: „Toader pune pe butuci independența magistraților și anulează reformele din justiție“. Un articol deosebit de acid, în care se afirmă: „Ministrul Tudorel Toader a precizat încă de la bun început că prin acest proiect se vor face modificări de fond, nu doar de formă. Proiectul inițiat de Guvern vizează trei legi importante: legea privind statutul procurorilor și judecătorilor, legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerile lui Toader sunt un atac extrem de periculos la independența Justiției, a magistraților. Cu modificările sale, Toader distruge toate reformele, chinuite și făcute cu enorme sacrificii, din 2004 încoace, de când ministru al Justiției a fost Rodica Stănoiu, deconspirată între timp ca fostă turnătoare a Securității cu numele de cod «Sanda» și în mandatul căreia (guvernarea Năstase) au fost distruse cariere de magistrați din cauza controlului politic asupra justiției. Unii dintre ei au fost chiar ajutați să se «sinucid㻓.

În continuare, 22 pune acest proiect într-un cadru mai larg, internațional, prezentând și o „planificare“ a punerii în aplicare a acestui proiect: „Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreședintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind justiția. El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului.
Premierul Mihai Tudose a declarat duminică, la Antena 3, că ministrul Justiției, Tudorel Toader, va prezenta până la 1 septembrie pachetul de legi privind justiția, spunând că acesta are o «sarcină foarte, foarte grea. Nu, știu, pot să fiu mulțumit sau nemulțumit de domnul Toader. (…) Are o sarcină foarte, foarte grea: de a finaliza acel pachet de reformă a justiției»“. Privitor la termenul punerii în practică a proiectului prezentat de ministerul Justiției, 22 invocă tot o declarație a actualului premier al României: „Trebuie să o termine (…) până la 1 septembrie. (…) Avem o serie de impuneri, unele de la Uniunea Europeană, unele de la Curtea Constituțională, trebuie făcute, trebuie reglementate. (…) Eu cred că trebuie să se întâmple odată și odată. A fost acea consultare publică extinsă, a fost discuția pe care a avut-o domnia sa cu Bruxelles-ul. A fost la Bruxelles, le-a prezentat ce și cum, a venit cu OK-ul de acolo“.

DIICOT și DNA se simt date la o parte

Prin intermediul unui comunicat de presă, DIICOT a reproșat: „Procurorii DIICOT au analizat cu atenţie modificările anunţate de ministrul Justiţiei, ţinând cont de faptul că, de mai multe ori în cursul ultimilor trei ani, s-au solicitat magistraţilor, judecători sau procurori, puncte de vedere referitoare la modul în care trebuie concepute legile de organizare şi funcţionare a justiţiei; aceste puncte de vedere, votate în adunările generale ale magistraţilor, nu se regăsesc în noul proiect, aşa cum a fost prezentat“. În această situație, conducerea DIICOT anunță: „Deocamdată, în discuţii s-a remarcat că respectivul proiect nu s-a aflat în dezbatere publică, nu a fost publicat pe site-ul MJ şi, din păcate, nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare. Referitor la acest aspect, procurorii structurii de crimă organizată doresc existenţa unei dezbateri reale şi a unui dialog permanent între instituţiile menţionate mai sus, astfel încât produsul legislativ rezultat să satisfacă exigenţele strategiei naţionale de dezvoltare a sistemului judiciar, asumată de statul român. Fără a intra în fondul proiectelor de modificare a legilor justiţiei, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiţiei şi a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar şi integrat după comunicarea acestora“.

DNA a precizat joi într-un comunicat că nu a fost consultată în legătură cu modificările propuse, că nu a primit nici până acum proiectele şi reclamă o serie de modificări anunţate de Toader, apreciind, între altele, că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură „să afecteze grav” independenţa procurorilor.

În schimb, o altă ONG, Centrul de Resurse Juridice, a anunțat că susţine o bună parte dintre punctele prezentate de Tudorel Toader: „Înţeleg că l-au scos pe preşedinte, dar nu sunt de acord cu ce s-a spus în spaţiul public, că a rămas o numire politizată, pentru că ministrul propune şi decizia aparţine Secţiei pentru procurori. De ce e mai politizată Secţia pentru procurori decât preşedintele României, care putea să cenzureze numirea?“.
Culmea este că, în acest vacarm generalizat, asociațiile profesionale ale magistraților sunt mult mai echilibrate și nu dramatizează efectele pe care le vor provoca măsurile propuse de către ministrul Justiției.

ONG-urile se agită

În acest context, o serie de ONG-uri consideră că una dintre cele mai nefaste prevederi ale schimbărilor propuse de către ministrul Tudorel Toader este cea referitoare la scoaterea preşedintelui României din lanțul procedural al numirii şefilor de Parchete. Astfel, Freedom House România, Expert Forum (EFOR), Centrul Român de Politici Europene (CRPE) anunță că sunt îngrijorate de modificările legilor justiţiei și susţin că actuala procedură de numire şi revocare a şefilor de Parchete a fost „singura care a generat premisele unei justiţii penale reale în România, tocmai mulţumită unui mecanism tripartit care oferă contraponderi: ministrul Justiţiei (reprezentant al Guvernului), preşedintele României (ales direct de către cetăţeni), CSM (format din reprezentanţii magistraţilor)“. Concret, ONG-urile sunt convinse că „actuala propunere este periculoasă, întrucât, pe de o parte, CSM nu poate decât să spună da sau nu unei propuneri venite din partea ministrului Justiţiei, neputând să aleagă dintre numeroşii procurori din România, iar, pe de altă parte, răspunderea pentru decizie se va putea disipa între membrii Consiliului, care se vor putea ascunde în spatele votului secret. Aşadar, considerăm inacceptabilă excluderea preşedintelui României din procesul de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Prin menţinerea rolului ministrului Justiţiei şi excluderea din acest proces a preşedintelui României (demnitarul român cu cea mai mare legitimitate democratică, ales prin vot direct de către majoritatea cetăţenilor României) s-ar crea un grav dezechilibru“. Iar în ceea ce priveşte trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, organizaţiile consideră că avem de-a face cu „o măsură care ar crea în mod evident premisele imixtiunii politice în puterea judecătorească şi direct în carierele magistraţilor. Inspecţia Judiciară a fost trecută în subordinea CSM tocmai pentru a elibera justiţia de controlul politic la care era supusă înainte de 2004, iar o astfel de măsură nu poate decât să amintească de România din acea perioadă“. Tot în acest context, asociaţiile Aradul Civic, CIVICA Iaşi, Iniţiativa Craiova, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Institutul pentru Politici Publice plus alte câteva au declarat public: „România riscă compromiterea luptei împotriva corupţiei, deja slăbită prin decizii politice ale actualei majorităţi parlamentare şi Guvernului, precum şi prin decizii controversate ale Curţii Constituţionale. Atragem atenţia opiniei publice că, odată cu eventuala adoptare a acestei modificări legislative, prevederile privind revocarea procurorului general şi procurorului-şef DNA vor produce efecte, în sensul că ministrul Justiţiei poate propune revocarea acestora, iar CSM poate decide, fără ca preşedintele României să mai poată interveni. Această iniţiativă legislativă intră în contradicţie cu angajamentele statului în cadrul UE şi cu decizia Comisiei Europene privind instituirea şi prevederile Mecanismului de Cooperare şi Verificare“.

„În Constituţie nu scrie…“

Chestionat de jurnaliștii de la Gândul în legătură cu propunerile lui Tudorel Toader, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a oferit o rezolvare proprie și neașteptată a dilemei privitoare la scoaterea președintelui din „jocul“ procedural al numirii șefilor de Parchete: „În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească, sau altcineva. Scrie doar că procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei. Deci e de discutat“. În plus, Zegrean a discutat și despre o serie de decizii ale Curții Constituționale privitoare la acest subiect. Mai mult decât atât, într-o oarecare măsură, el i-a dat dreptate lui Tudorel Toader: „Există două decizii ale Curţii Constituţionale care fac referire exact la articolul 54 din Legea 303/2004 privind Statutul procuroril or şi judecătorilor, în care este reglementată procedura de numire. Ambele sunt de neconstituţionalitate, însă explicaţiile judecătorilor sunt relevante. Prima dintre ele, cea din 2008, se referă tocmai la scoaterea şefului statului din procedura de numire. Modificarea a fost declarată neconstituţională, însă pe motiv că s-a încălcat principiul bicameralismului, forma propusă de parlamentarii PSD Rodica Stănoiu şi Florin Iordache fiind modificată în Camera decizională. În forma finală, articolul avea o formulare asemănătoare celei propuse azi de MJ: «Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii»“. Dar și mai interesant este faptul că, pe atunci, Tudorel Toader, care era judecător CCR, a avut, alături de Valentin Puskas, opinie separată, explicând chiar de ce nu este neconstituţional ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a şefilor de Parchete: „Art. 134, alin. (1), din Constituţie partajează atribuţiile CSM și ale preşedintelui României cu privire la numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii propune, iar preşedintele României, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii. Pornind de la reglementările legale potrivit cărora admiterea în magistratură se face prin concurs organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, considerăm că textul constituţional analizat are în vedere atribuţia preşedintelui de a învesti în funcţie magistraţi, judecători şi procurori, cu consecinţa dobândirii inamovibilităţii, respectiv a stabilităţii, urmată de exercitarea atribuţiunilor specifice autorităţii judecătoreşti. În mod simetric, preşedintele României are şi atribuţia eliberării din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor“.

UNJR şi AMR: discuţii divergente motivate politic

Prin intermediul unei scrisori deschise adresate premierului Mihai Tudose, UNJR şi AMR i-au solicitat să-i ceară ministrului Justiţiei să publice în cel mai scurt timp adevăratul proiect de modificare a legilor justiţiei. În acel document public se menționează: „Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România vă solicită să dispuneţi ministrului Justiţiei, domnul Tudorel Toader, să publice de îndată, pe site-ul ministerului, proiectul de modificare a legilor justiţiei, pentru ca acesta să poată fi dezbătut public, astfel încât toate persoanele interesate să îl poată analiza şi veni cu propuneri în vederea îmbunătăţirii lui“. În plus, asociaţiile de magistraţi au clarificat faptul că, în lipsa unui proiect de lege efectiv, în acest moment nu avem parte decât de o serie de discuții sterile, dar extrem de politizate: „Discuţiile divergente motivate politic sau partinic au luat locul unei extrem de necesare discuţii profesioniste şi aplicate, pe fiecare propunere în parte, dat fiind că unele par a fi modificări de substanţă“. În acest context, este amintit un scandal care, apărut brusc, nu a fost elucidat nici până acum: „Ar fi extrem de periculos ca ministrul Justiţiei să repete nefericita practică a adoptării hotărârii de guvern privind arhiva SIPA şi să aprecieze că acest proiect a fost deja dezbătut, deşi noile modificări pe care spune că le-a adus sunt extrem de importante, cu implicaţii ce merită şi trebuie analizate serios, din cât mai multe perspective. Perioada de dezbatere este necesară pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor, societăţilor sau instituţiilor interesate, precum şi corpului magistraţilor, să îşi formuleze punctele de vedere şi să le dezbată într-un cadru legal, democratic şi instituţional“.

Articolul complet în ziarul Cotidianul de vineri versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.