După toate loviturile pe care le-am încasat, îndrăzneam să sper că oamenii sistemului opresiv vor avea acel dram de omenie cât să pună capăt abuzurilor. M-am înşelat. Răul a îmbrăcat roba unor judecători care ne-au executat financiar sub tirul încrucişat al triplului linşaj economic
Când am revenit în țară, în toamna anului 2015, ştiam că șansele mele de recuperare erau limitate. Eram nevoit să compensez imposibilitatea de mișcare cu ajutorul aparatelor și a unui kinetoterapeut. Orele multe de exerciții zilnice și preocupările privind continuarea proiectelor m-au ajutat să nu capotez. Mi-am impus să fiu tare pentru că în joc era munca mea de o viaţă. În toată această perioadă, dorința mea a fost ca firmele să rămână active. Societatea ABI Automotion avea un istoric bun, aveam posibilități financiare să finalizez investițiile pe care le începusem.
Nu am cedat afacerea nici la presiunea linşajului mediatic, nici ca urmare a repetatelor hărţuiri, deşi fusesem atacat din mai multe direcţii. Cronologic vorbind, mai întâi a fost organizat atacul criminal din 24 mai 2015, care mi-a distrus viaţa, urmat la câteva zile de asaltul DNA prin care se urmărea (cel puțin) terfelirea mea publică şi ruinarea afacerilor. Se pare că cele două asalturi nu au fost de ajuns și a urmat o a treia acţiune de lichidare dusă de un judecător nedrept din Arad. Sentinţa „magistratului” din Arad a fost desfiinţată ulterior, dar răul fusese făcut. Efectul ei a fost devastator. A fost, pur şi simplu un linşaj ca la „carte”.
O execuţie comisă prin intermediul instanţei
La finalul anului 2015, judecătorul Szep Sandor Otto de la Tribunalul Arad a obligat firma noastră să plătească 1.700.000 euro, deşi suma respectivă se regăsea cu acte în conturile reclamantului. Abuzul a fost desfiinţat prin sentinţele instanţelor superioare, dar restabilirea adevărului s-a făcut prea târziu. Pe parcursul procesului, firma noastră a intrat în faliment, afacerea a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de peste 44 milioane lei într-un singur an şi peste o sută de oameni şi-au pierdut locul de muncă.
Pentru a se înţelege cât de mult rău ni s-a făcut, prezint istoricul financiar şi al angajaţilor societăţii noastre, înainte şi după ce am intrat în insolvenţă, ca urmare a Hotărârii abuzive a judecătorului Szep Sandor Otto, de la Tribunalului Arad, din data de 08.12.2015.
ABI Automotion a fost înfiinţată în 2004 – situaţia financiară în ultimii 10 ani
Foarte pe scurt, povestea „execuţiei” judecătoreşti este aceasta: în data de 08.12.2015, prin sentinţa civilă nr. 948, Tribunalul Arad a dispus în mod abuziv „repunerea părţilor în situaţia anterioară vânzării nule de drept, prin obligarea pârâtei, SC ABI Automotion SRL, la restituirea către reclamanta, SC Aral Energy SRL, a sumei de 1.700.000 Euro, sau echivalentul în lei, reprezentând contravaloarea imobilelor, constând în două benzinării, situate în oraşul Nădlac, zona PCTF, jud. Arad” (doc.1). În data de 22.12.2015 s-a admis în Camera de Consiliu la Tribunalul Arad cererea formulată de creditoarea SC Aral Energy SRL, prin lichidator judiciar Activ Grup IPURL, în contradictoriu cu debitoarea SC ABI Automotion SRL (fosta SC Speedy Driver SRL) şi în consecinţă: „Dispune înfiinţarea în favoarea creditoarei a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale pârâtei debitoare, până la concurenţa sumei de 1.700.000 Euro ce rezultă din Sentinţa civilă nr.948/ 08.12.2015, pronunţată în dosarul nr.7969/ 108/ 2013. Executorie” (doc.2). Aceste sentinţe au fost orori judiciare în adevăratul sens al cuvântului, deoarece atunci a fost executată şi societatea noastră, SC ABI Automotion SRL, de către un judecător, care a răspuns la o comandă a sistemului. (Nu poţi – dacă eşti judecător de bună-credinţă! – să dispui restituirea sumei de 1.700.000 Euro, în condiţiile în care această sumă a fost plătită în conturile bancare ale reclamantei, pentru acoperirea datoriilor acesteia.)
Autorul tentativei de omor de pe Râul Alb, prins şi încarcerat
În urma acestei decizii am fost nevoiţi să solicităm deschiderea procedurii de faliment, care a fost aprobată de Tribunalul Hunedoara prin Încheierea nr. 53/F/CC/2016, în Dosar nr. 273/97/2016, din data de 27.01.2016 (doc.3). Ulterior, Curtea de Apel Timişoara prin Decizia Civilă nr. 317, din 14.04.2016, admite apelul declarat de Abi Automotion, împotriva sentinţei civile nr. 948/ 8.12.2015, pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. 7969/108/2013 şi respinge cererea reclamantei Aral Energy SRL referitoare la repunerea părţilor în situaţia anterioară vânzării, prin obligarea pârâtei Abi Automotion la restituirea sumei de 1.700.000 euro (doc.4). Decizia Curţii de Apel Timişoara a fost menţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 970 la dosarul nr. 7969/108/2013, din data de 25.05.2018, dar când au fost date sentinţele corecte în favoarea noastră, răul era deja făcut. Societatea noastră a intrat în faliment, iar contractele cu furnizorii şi clienţii au fost pierdute, activitatea pe firmă fiind încheiată.
Pentru înfăptuirea linşajului economic a fost nevoie de un judecător ca Szep Sandor Otto şi de un executor judecătoresc precum Biriş Ioan. Judecătorul Szep Sandor Otto a fost promovat preşedinte al Tribunalului Arad la o lună după ce Înalta Curte a dovedit că sentinţa dată de el în cazul nostru este profund nedreaptă. Apoi, în decembrie 2021, el s-a pensionat şi a fost reactivat pe post de secretar de stat la Ministerul Justiţiei. Aşa sunt „pedepsiţi” magistraţii SISTEMULUI. Cât despre executorul Biriş Ioan, ce să mai spun?! În vestul ţării este de notorietate că Biriș Ioan, administratorul firmei de insolvenţă Activ Grup IPURL, a fost lichidatorul „de casă” al firmelor din anturajul fostului Partid Democrat Liberal (PDL) Arad. Biriş Ioan a murit într-un şanţ, la marginea localităţii Şagu, în data de 19 februarie 2020, la o „partidă de vânătoare” despre care nu vom afla mare lucru. În orice caz, detaliile biografice ale acestor personaje par decupate din filme cu traficanţi de interese.
Sub asaltul „scamatoriilor” judecătorești
Dezinformările agitatorilor de mediu au pregătit terenul pentru ca să pară mai puţin evidente abuzurile judecătoreşti. Contestaţiile haştagiste au dus la Decizia nr. 1728/2016 a Curții de Apel Alba-Iulia care a dispus anularea Deciziei etapei de încadrare nr. 1327/26.08.2013 (emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara) pe motiv că obiectivul ar încălca art. 3 alin. (4) din HG nr. 2151/2004, respectiv „lipsa planului de management al Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului” (doc.5).
Decizia judecătorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia este nedreaptă din cel puţin trei motive. În primul rând, zona este guvernată de două arii protejate care se suprapun iar cea mai restrictivă – situl Natura 2000 Strei-Haţeg, permite realizarea investiţiilor. De altfel, terenurile pe care s-au început investiţiile sunt în zona de dezvoltare durabilă a localității. Drept dovadă, ele sunt preluate în strategia de dezvoltare locală a comunei Sălaşu de Sus (2021-2027), fapt reconfirmat de PUG-ul aprobat în 2020 şi de avizele date de Ministerul Mediului în 2019.
Apoi, şi cea de a doua arie protejată plasează obiectivele noastre în zona de dezvoltare durabilă, doar că Planul de Management al Geoparcului nu a fost supus spre aprobare guvernamentală din 2006. Nu e vina noastră că nişte funcţionari publici încalcă legea şi nu depun actele spre aprobare în termenii stabiliţi de legiuitor. În al treilea rând, Decizia Curţii nu a stopat construcţiile în zonă. Suntem singurii care nu pot construi nimic „în lipsa Planului de Management”, deşi anual sunt autorizate 30-40 de construcţii în Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. (doc.6). După cum se poate constata, Decizia Curţii nu este dată să protejeze mediul, ci doar pentru a deveni paravanul ideal al învârtelilor cu avize ce se eliberează pe criterii clientelare. Cu toate că proiectele sunt considerate legale şi utile, noi am fost blocaţi să le continuăm încă din 2016 printr-o scamatorie juridică, profund nedreaptă, urmată de o serie de decizii abuzive. De aceea, acţiunile îndreptate împotriva proiectelor de la Râul Alb nu pot fi legitime!
Înțelegem cu toții că mare parte dintre șefii instituțiilor publice sunt oamenii ,,sistemului”, recrutați în funcție de disponibilitatea lor la slugărnicie. În ”Scandalul de pe Râul Alb”, promovarea de ”giurumele” în posturi de conducere a survenit constant după fiecare abuz comis.
Ce ochi și ce fizionomie de cruzime mongoloidă la domnul judecător “Frumosu” (Szép), dovedind că după cei trâmbițați 1000 de ani de Europa al ungurilor, au rămas asiatici în suflet, caracter și fapte. I-au adus pe maghiari în anul 1996 Convenția Democrată la guvernare și de 27 de ani nu i-a mai scos nimeni și cu ajutorul și obediența românilor renegați sau inconștienți de la putere își pun în cu perseverență și hărnicie planurile iredentiste.
Matricea de gandire a judecatorilor si procurorilor la noi este politica ! Ei in primul rand gandesc politic, se orienteaza si doar apoi daca rationamentul trece de aceasta „bordura” apeleaza la principiile si notiunile de drept ! Siii…la judecatori mai treaca dar la procurori este jale ! Oricum, procurorii nu sunt magistrati .
Ce pensie are (va avea) acest „magistrat”? Doar de curiozitate…