Sinteza programului de guvernare a Cabinetului Cioloş, cuprinsă pe 13 pagini, a generat primele critici în rândul asociaţiilor profesionale sau ONG-urilor pe motiv că unele aspecte ale vieţii economice şi sociale sunt tratate parcimonios sau chiar lipsesc cu desăvârşire. „Programul de guvernare nu include niciun obiectiv privind IMM-urile, turismul sau tineretul. Toate acţiunile planificate includ aspecte tangenţiale însă nu strict legate de ceea ce înseamnă priorităţile naţionale: creşterea numărului de IMM-uri şi crearea de noi locuri de muncă, cu accent în rândul tinerilor”, se arată într-un comunicat al Patronatului Tinerilor Întreprinzatori din România (PTIR). De asemenea, Asociaţia Pro Infrastructura, una dintre cele mai puternice voci a societăţii civile pe domeniul infrastructurii, susţine că programul de guvernare al cabinetului Cioloş propune la capitolul Transporturi şi Infrastructură un program de măsuri dintr-o singură frază, şi aceea vagă, iar trimiterile la investiţii nu ating ceva concret. De neclaritatea programului de guvernare se leagă şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Acesta afirmă că includerea în program a “renegocierii MTO (Medium Term Objective – obiectivul pe termen mediu, n.red.)”, ceea ce ar presupune un deficit bugetar mai mare, este neclară.
Cei care au adus critici programului sintetizat în cele 13 pagini vin cu propuneri care să întărească viitoarea guvernare. „Mi-aş fi dorit lucruri de substanţă, o reformă reală a administraţiei şi a politicilor publice. Tocmai pentru că acest guvern nu va influenţa scena şi alegerile politice, ar fi trebuit să aiba curajul să îşi asume schimbări profunde. În loc, vedem o frică evidentă de asumare”, susţine Florin Jianu, presedinte PTIR, citat de wall-street.
Propunerile PTIR pentru activitatea IMM-urilor vizează:
– alocarea a 0,4% din PIB pentru programele pentru IMM-uri;
– lansarea de noi programe de finanţare, programe de micro-industrializare, fonduri de capital de risc, banca pentru IMM-uri, mediatorul de credite;
– simplificare administrativă (ex: obţinere de autorizaţii de construcţii, raportari simplificate, e-guvernare, scădere a costurilor administrative – 1 euro pentru capital social, o zi pentru deschiderea afacerii, costuri pentru înfiinţarea unei firme mai mici de 10 euro etc.).
Pentru domeniul turismului, acţiuni de susţinere ar putea viza:
– impozitul specific pentru servicii şi turism;
– operaţionalizarea Organizaţiei Române a Turismului.
La rândul ei, Asociaţia Pro Infrastructura a adreat primului ministru desemnat, Dacian Cioloş, câteva propuneri:
– implementarea Master Planului General de Transport, document strategic elaborat după o largă consultare cu specialiştii, societatea civilă şi Comisia Europeană.
– demararea procedurilor pentru activarea Clauzei de Reformă Structurală şi obţinerea ajustorului de deficit bugetar de 0,5% PIB/an pe 4 ani care să permită contractarea împrumuturilor BERD/BEI prevăzute în varianta optimista a Master Planului.
– înfiinţarea unei noi companii naţionale, Compania Naţionala de Investiţii în Infrastructură (CNII), ce va prelua proiectele de investiţii în derulare la CNADNR şi CFR şi va lansa noile proiecte. CNII va fi un model de bune practici în ce priveşte politica de personal, criteriile fundamentale de selecţie fiind competenţa şi integritatea (zero toleranţă pentru nepotism şi politizare).
– înfiinţarea în cadrul CNII a unui departament de proiectare, finanţat corespunzător, care va atrage cei mai buni specialişti de pe piaţă şi va fi dotat cu echipamentele necesare astfel încât proiectarea şi studiile să poată fi făcute „in-house”, scurtând astfel foarte mult timpul de pregătire a proiectelor şi îmbunatăţind calitatea acestora.
– crearea unui „task force” la nivelul Ministerului care să revizuiască legislaţia care pune piedici proiectelor de infrastructură, dar şi normativele şi standardele care sunt depăşite.
– aprobarea şi susţinerea unui plan de reorganizare al TAROM care să prevadă înnoirea şi uniformizarea flotei; transferul şi conversia unor aeronave (A310) în scopuri VIP pentru ca zborurile de stat să nu mai reducă capacitatea operaţionala a companiei.
– continuarea procesului de privatizare la CFR Marfă după restructurarea companiei pentru a o face atractivă şi competitivă.-
– continuarea procesului de privatizare la Compania Naţionala de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi la Portul Constanţa cu păstrarea pachetului majoritar la Statul Român şi folosirea sumelor obţinute din privatizare pentru dezvoltarea infrastructurii celor doua companii.
– transparentizarea activităţii ministerului şi a companiilor din subordine şi organizarea de consultari publice inclusiv în toate deciziile strategice.
În programul de guvernare, la categoria Transporturi este trecută o singură frază: „Valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea ţării într-un nod logistic regional.” Ministrul propus la Transporturi este Dan Costescu, până în prezent manager executiv la CFR.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că nu este limpede ce se doreşte cu renegocierea MTO. „Noi ne-am angajat atât ca membri ai Uniunii Europene cât şi ca semnatari ai Compactului Fiscal să aducem deficitul bugetar structural la 1% din PIB în 2016, ceea ce înseamnă un deficit pe cash de sub 1% în anul următor”, afirmă Ionuţ Dumitru, conform Ziarului Financiar. Compactul Fiscal a apărut după criza datoriilor suverane din 2012-2013, pentru a rezolva pe termen lung problema datoriilor publice.
Problema României, în opinia sa, este că a pornit în reducerea deficitului bugetar conform înţelegerii cu Uniunea Europeană în 2012 de la un nivel deja scăzut al acestuia, de 2-3% din PIB, ceea ce înseamnă că acum trebuie să respecte deficite bugetare de sub 1% din PIB pentru a păstra ritmul de consolidare fiscală. Pe de altă parte, ţări precum Ungaria şi-au asumat Compactul Fiscal doar după intrarea în zona euro, iar ţări din Vest precum Franţa sau Italia au pornit pe drumul consolidării fiscale de la nivele de 5-6% ale deficitului bugetar.
Dumitru apreciază că deşi au crescut încasările la buget pe primele nouă luni din 2015, colectarea de taxe se face deficitar. “Este necesar să crească procesul de conformare voluntară, dar cum să crească dacă nici astăzi spre exemplu nu se poate plăti cu cardul în circumscripţiile ANAF? Este nevoie şi de demersuri structurale. În plus, este nevoie de prioritizarea investiţiilor. Trebuie repornite investiţiile, care au cunoscut o scădere puternică în ultimii trei ani”, a spus Dumitru.
Analistul independent Florin Cîţu a criticat lipsa cuvântului privatizare în programul de guvernare. Şi nu doar atât. „Crearea unei şcoli superioare de administraţie publică şi susţinerea evoluţiei în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare profesionala. Adică exact opusul unei reforme a sistemului. O creştere a statului şi mai ales încă o fabrică de birocraţi”, a spus acesta. Cîţu atrage atenţia că la fiecare două paragrafe este o propoziţie care spune ceva despre fonduri europene – mai multe şi mai bune. „Iar aici este clar că funcţionarii nu înţeleg cum funcţionează o economie. Este nevoie doar de dereglementare, competiţie şi economie de piaţă, nu de dezbateri publice şi pachete finanţate de stat”, a mai afirmat acesta.
La fiscalitate, adaugă analistul, aceeaşi poveste cu creşterea colectării şi politică fiscală transparentă şi predictibilă. „Predictibilă dar negociază ţinta de MTO”, mai spune Cîţu.
Premierul desemnat Dacian Cioloş a declarat luni că anumite elemente din programul de guvernare vor fi adaptate în funcţie de discuţiile cu partidele şi grupurile parlamentare. „Un program de guvernare care va necesita anumite detalieri în săptămânile următoare şi aceste detalieri vor fi făcute şi pe baza discuţiilor pe care le avem cu partidele politice, cu grupurile parlamentare, pentru că vom căuta pentru proiectele pe care vrem să le iniţiem susţinere politică”, a afirmat Cioloş, după întâlnirea cu grupul parlamentar ALDE.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) s-a arătat surprinsă faţă de propunerea de numire ca ministru al Justiţiei a Cristinei Guseth, despre care scrie că „nu are nici un fel de studii în domeniul dreptului şi nici experienţă în sistemul judiciar”, potrivit unui comunicat semnat de preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan. Drept răspuns, premierul desemnat a spus: „Să vedem ce zice comisia parlamentară. Probabil, cu surprindere… eu am nominalizat-o pe doamna Guseth pentru că chiar dacă nu e jurist, e un expert care cunoaşte foarte bine domeniul. Vorbim de un post de ministru, nu de un post de expert în minister. Trebuie să fie o persoană care trebuie să cunoască sectorul juridic şi care să aibă credibilitate. Problema mare a justiţiei în România a fost multă vreme problema credibilităţii. A câştigat foarte mult în credibilitate justiţia din România. Şi cred eu că, în fruntea Ministerului Justiţiei, într-un guvern tehnocrat, cineva care se ocupă de ani mulţi de lupta împotriva corupţiei, care cunoaşte foarte bine domeniul, poate să aducă un plus de credibilitate justiţiei, aşa cum este ea reprezentantă de Ministerul Justiţiei”.
Totodată, comasarea alegerilor nu va mai figura în programul de guvernare ce va prezentat marţi în Parlament, a declarat Cioloş. „Programul de guvernare are o parte fixă, care este cea constituită din acele 12 priorităţi pe care ni le asumăm direct, ca atare. Și are o parte — în stadiul actual adaptabilă, pentru că miniştrii se duc în comisiile de specialitate, eu am discuţii cu grupurile politice. Și aşa cum v-am spus, în perioada următoare, o să venim cu proiecte mai concrete pe fiecare sector în parte în funcţie şi de susţinerea pe care o putem constata. Da, o să fie scoasă (varianta cu comasarea alegerilor — n.r.). Deci programul de guvernare va fi adaptat în funcţie de aceste discuţii”, a explicat premierul desemnat, luni, la Parlament.
El a arătat că a elaborat un program de guvernare în patru zile, fără să aibă miniştri la dispoziţie cu care să se consulte. „Am preluat foarte multe din iniţiativele şi din ideile străzii, să spun aşa, ale societăţii civile, pe care am vrut să le testez. Asta a fost cererea cumva, directă sau indirectă, din partea multor organizaţii ale societăţii civile, a celor care au ieşit în stradă, să înaintez aceste propuneri Parlamentului. Și am avut şi data trecută, de asta am făcut două tururi, practic, la fiecare grup politic pentru a putea testa, pentru a putea discuta legat de mai multe iniţiative. Unele dintre ele, poate cu mai puţine şanse de izbândă în această perioadă de un an, dar a fost de datoria mea să pot să le testez”, a arătat premierul desemnat, la finalul discuţiilor cu reprezentanţii UDMR.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.