Pe piața instituțiilor financiare nebancare au reapărut contractele cu dobânzi enorme, conform avocatului Adrian Cuculis. Acesta dă exemplul Telecredit IFN, care percepe penalizări de întârziere de 1,2% pe zi și DAE de 4.969%. În plus, contractele sunt semnate online și sunt fără semnătură valabilă, susține avocatul. „Articolul 1.402 din Codul civil – condiţia imposibilă, contrară legii sau bunelor moravuri este considerată nescrisă, iar dacă este însăşi cauza contractului, atrage nulitatea absolută a acestuia.
De asemenea, se arată că dobânda pe zi este de 1,2%, or, dacă facem un calcul şi ne raportăm la contractul de credit, dobânda DAE până la 4.969% înseamnă că este dobândă abuzivă! Dobânda anuală efectivă exprimă sub formă procentuală costul total al unui credit. Acesta este un concept impus atât în Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite, fiind implementat pentru a permite consumatorilor să compare uşor costul creditelor. Prin urmare, din analiza contractului observăm că peste dobânda de 1,2%/zi, nu există un alt comision ce ar putea fi adăugat la costul totul DAE, astfel încât nu există justificare în încasarea dobânzii“, spune avocatul.
Sursa: indrumari-juridice.eu
Conform Alexandrei Popa, analist financiar conso.ro, diferenţele dintre bănci şi instituţiile financiare nebancare ţin atât de statutul lor, de reglementările aplicabile, de criteriile pe care fiecare trebuie să le îndeplinească pentru a primi autorizaţia de funcţionare, dar şi de activităţile pe care le pot derula. Din punctul de vedere al clientului, principala diferenţă este că o IFN poate acorda credite, dar nu poate atrage depozite. Această ultimă activitate poate fi realizată numai de bănci şi celelalte instituţii de credit. Pentru a primi autorizaţie de funcţionare din partea BNR, o bancă trebuie să facă dovada unui capital minim iniţial de 5 milioane euro. O instituţie financiară nebancară este nevoită să prezinte un capital social de numai 200.000 euro, respectiv 3 milioane euro în cazul IFN-urilor care acordă credite ipotecare.
Conform datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare (ALB), mai mult de jumătate din cei care contractează împrumuturi de la IFN au venituri de sub 1.000 de lei lunar (53%), iar 24% au între 1.000 şi 1.500 lei.
De asemenea, 65% au studii primare sau liceele, iar majoritatea (76%) se află în zona urbană. Printre cei care apelează la IFN mai sunt şi cei care au ajuns în Biroul de Credit în trecut şi nu mai sunt luaţi în seamă de bănci, ori persoane care preferă să le vină agentul acasă, nu să se ducă până la bancă pentru a sta de vorbă cu un ofiţer de credit. IFN-urile solicită puține acte, de multe ori doar actul de identitate și justificarea veniturilor pe perioada creditării. Pentru IFN, de regulă, este irelevant dacă există antecedente financiare și dacă există sau nu restanțe.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.