Articole scrise de: Adrian Majuru

Undeva, poetul Radu Gyr scria „trist urinez pe propriu-mi dezastru”. Era sentimentul dureros al unei vieţi care mergea în gol, fără perspective, cu speranţe hrănite din idealuri eşuate. Ani inutili într-o libertate disimulată. Dacă ar fi să luăm structura vârstelor în societatea românească observăm asemănări în sentimentul inutilităţii. Adolescenţii nu reuşesc să spere în viitorul […]

“Neoliberalismul” reprezintă în linii generale “opera de ridicare a unei clase sociale, cu toate instituţiile necesare”, ca un “lucru elementar” pentru “avuţia naţională”. Altfel spus, “din sărăcie nu s-a născut niciodată civilizaţie. Şi pentru ca ţara noastră să-şi mărească avuţia naţională, muncitorimea ei trebuie să lucreze ceva mai mult decât opt ore pe zi şi […]

Cartea şi pasiunea de a citi au ajutat la dezvoltarea variatelor specializări, care au împins societatea umană înainte: de la legislatori la comercianţi şi negustori; de la medici şi jurişti la arhitecţi şi liber-profesionişti.

Să nu ne bucurăm de prăbuşirea cărţii! Căutam într-un oraş trist şi întunecat un loc de refugiu intelectual. Se zvonise printre înţelepţii oraşului că ultimul bibliotecar al universităţii ilegale regale organizează un târg cu ultimele volume scăpate din incendiul devastator probagat de gruparea „Adversarii Cărţii”. „Adversarii Cărţii” se înmulţiseră în cetate rapid în ultimii ani. […]

Intelectualii contra cost s-au relevat cel mai bine după 1947, deşi lingăi au existat şi în regimurile precedente. Comuniştii au dorit să atragă nume sonore din cultură, nume care se aflau iniţial în tabăra adversă precum Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu etc. Tehnica de racolare era simplă şi eficientă: biciul sau zăhărelul. În interbelic, dacă erai […]

Istoria Bucureştilor a înregistrat şi o latură ascunsă de ochii lumii, pierdută în adâncimi care aşteaptă a fi explorate, deşi distruse în parte de ultima sistematizare; o parte probabil se mai păstrează în culoarele subterane ale Casei Poporului şi ale Centrului Civic. Din vechime apar poveşti despre “drumuri subterane”, folosite, ca şi acum, de puternicii […]

Motto: “Îngerul care ar fi trebuit să te salveze s-a reprofilat, e şofer, umblă prin cetate cu o maşină neagră, sperie, înjură şi mănâncă seminţe…” (I.D. Sîrbu – Jurnalul unui jurnalist fără jurnal) Trăim într-o nedorită aducere aminte; remember cu paltoane în apartamentul înfrigurat, penitenciar benevol la a cărui intrare se află lozinca sudată flegmatic […]

Cum apun civilizaţiile? Prin banalizarea unui gest, privit de la mare distanţă, dar multiplicarea lui în câteva generaţii succesive, va aduce cu siguranţă la ceva nou. Cu două mii de ani în urmă, printre cetăţenii Romei apăruseră foarte mulţi care refuzau să mai plăteasca impozitul datorat fiscului roman. Motivul pentru care mulţi creştini deveniseră indezirabili […]

Suferinţele unui lucid singuratic se desfăşoară în mijlocul unui univers social suficient şi tributar micilor glorii interne. Acolo, «râgâitul intim al micii perfidii» face legea, distrugând valori, cum susţinea la vremea lui şi bietul Max Blecher. Lucidul singuratic este intelectualul ajuns la vârsta a III-a. Este vârsta la care, adesea retras într-o locantă provincială, chiar […]

Proiectul expoziţional Începuturile fotografiei la Bucureşti. Maeştrii şi imagini din secolul al XIX-lea îşi propune să prezinte publicului, începând cu anul 2015, operele maeştrilor fotografi care au lucrat în Bucureşti începând cu anii 1853-1856.

Motto: „Creșterea nivelului de dezvoltare socială generează chiar forțele care o subminează”(Jan Morris, De ce Vestul detine inca suprematia) Se întâmplă. La aproape două mii de ani distanță. Daca vom coborî timp, în aceeași Europă, vom descoperi o altă civilizație clasică, al cărei sfârșit era aproape. Lumea greco-romană și o lungă perioadă de criză, de […]

Motto: „Întreaga viaţă a unui om este doar un punct în spaţiu. Să ne bucurăm de ea cât durează şi să nu o irosim prosteşte” (Plutarh) Bătrâneţea este un proces ce prezintă o mare variabilitate interindividuală, în care capacitatea de răspuns la stres este întârziată, riscul de îmbolnăvire creşte, mecanismul homeostatic intră în declin, capacităţile […]

Începutul secolului XX a adus cu sine naşterea primei mişcări universale de tineret, creată de ofiţerul englez Baden Powell. Curând, această mişcare, numită a Scouţilor şi a Ghidelor, va lua fiinţă şi în ţara noastră, sub înaltul patronaj al Principelui Moştenitor Carol.

Istoria Bucureştilor a înregistrat şi o latură ascunsă de ochii lumii, pierdută în adâncimi care aşteaptă a fi explorate, deşi distruse în parte de ultima sistematizare; o parte probabil se mai păstrează în culoarele subterane ale Casei Poporului şi ale Centrului Civic. Din vechime apar poveşti despre “drumuri subterane”, folosite, ca şi acum, de puternicii […]

Motto: „Bombăneam că nu aveam pantofi apoi am întâlnit pe cineva care nu avea picioare” (proverb persan) Simbolul ca prestigiu social a rezistat în istorie şi în varianta vulgarizantă, mai ales în perioade de tranziţie, de confuzie culturală şi spirituală, când ierarhiile sociale dispar, amalgamându-se în clientelism, lichelism, oportunism, după cum bat curenţii împrejurărilor istorice. […]

Cât de mult să se fi schimbat istoria într-o viaţă de om? Comparaţia ajută construirii unui răpuns. Cert este că Europa a trăit pe două viteze între care una în regres (estul) şi intrată apoi pe rute ocolitoare într-o zonă gri, aparent securizată. Pentru a scrie povestea acestei realităţi istorice am ales două oraşe Viena […]

Profesionalizarea reprezintă investiţia constantă în factorul uman. Mai întâi trebuie recuperată „inteligenţa mâinilor”, priceperile, aptitudinile, sau cum mai sunt azi numite: „skills”. Apoi educaţia şi formarea profesională. Dar „cea mai importantă reformă care trebuie făcută este cea a mentalităţii, pentru a întări capacitatea de a traduce ideile bune în fapte reale” (Călin Georgescu, Pentru un […]

Ne putem întreba câte dintre ţările mari producătoare de petrol sunt democratice şi câte sunt conduse de guverne de forţă, de lideri autocraţi.

Bucureştii care s-au dus nu mai au putinţă de întoarcere, ci doar de o simplă şi cuvioasă evocare. Este Bucureştiul oamenilor care-l însufleţeau altfel odinioară; oamenii aceia care-l preţuiau prin voioşia chipului, vestimentaţia în ton cu anotimpul, scopul plimbării, prin starea de spirit care-i hrănea, prin culoarea caldă a idealurilor care-i animau, deşi viaţa a […]

În spaţiul universitar românesc de până la 1947 a existat genul de excursie didactică, prilej de discuţii libere, pe teme complementare şcolii, dar foarte ancorate în proiectele de viaţă ale fiecărui student. Era o ieşire din experienţa liniară a amfiteatrului pentru a aplica, în spaţiu informal, cum am spune astăzi, ideile care trebuiau dezvoltate pentru […]

Bacalaureat sau studenţie, avem o perioadă în viaţa noastră foarte activă în depăşit limite şi trecut praguri. Acest material doreşte să ofere o retro-perspectivă asupra acestei istorii, dintr-o vreme când examenul nu cunoştea simulări înainte de lupta finală. Victoria aparţinea numai celor care puteau să facă asocieri între discipline chiar dacă trebuiau să răspundă punctual […]

Procesul de modernizare al Bucureştilor, început în secolul al XIX-lea, se afla în anii ’20 ai veacului trecut puternic ancorat în proiectele urbanistice ale edilitarilor.

Popoarele a căror structură socială s-a cristalizat în jurul satelor au o percepţie simplificată a realităţii socio-politice. Cad pradă de obicei dialecticii simple: alb-negru, bun-rău etc. Nu disting niciodată nuanţele, dovadă algerea politică pe care o fac. Deşi aduci argumente că X poate fi rău sau mafiot, el refuză să vadă acest lucru deoarece omul […]

Motto: „Adevărul vine mereu ultimul şi târziu, şchiopătând alături de Timp” (Baltasar Gracián, Oracolul manual) O ţară care a traversat printr-un regim totalitar suferă şi după căderea acestuia de mai multe maladii. Prima dintre ele este frica sclavilor de libertatea oferită de miracolul istoric. Sclavul s-a aflat mereu între-o situaţie benefică, atunci când avea un […]