Viaţa noastră rătăceşte printre amănunte nesemnificative. O perpetuă pendulare printre facturi şi biruri, care oferă impresia unei suficienţe liniştitoare, dacă reuşeşti să le elimini la timp, în ciuda revenirii lor continue. Sentimentul de împlinire a devenit o căutare a cărei […]
Îmi amintesc de o lecţie severă pe care ne-a oferit-o istoria. Într-o vreme de mare restrişte, pe când Roma imperială se afla în colaps, un bătrân senator, Nerva, a avut ideea adopţiei pentru tronul imperial şi, astfel, cel mai valoros […]
Sărăcia face casă cu românul de când se ştie. Nu am de gând să generalizez un fapt istoric, însă reperele istoriografice vorbesc de foarte puţine perioade de linişte pe meleagurile moldo-valahe. În Evul Mediu, satele cu ţărani clăcaşi, numiţi „vecini” […]
Ataraxia devine o stare de spirit atunci când toate sforţările de a rezolva, de a soluţiona, de a dialoga, ajung în derizoriu, fie ca urmare a promisiunilor false, fie în urma refuzului grosolan. Cronicarul Mitrofan Grigoras din secolul al XVIII-lea […]
Oraşul şi-a construit propria formă de revanşă şi a integrat-o cu mare răbdare în sufletele noastre. Este o istorie veche de mii de ani, dar, în ultimii două sute de ani, vitezele sunt tot mai accelerate iar variaţiunile revanşei tot mai surprinzătoare pe măsură ce tehnologia ne modifică comportamentul cotidian.
În societatea românească, semnalul schimbărilor de atitudine şi înfăţişare l-a dat societatea aristocratică, iar în interiorul acesteia, femeia a jucat rolul predominant. În numai câţiva ani, între 1806 şi 1812, societatea aristocratică bucureşteană s-a schimbat radical în resorturile sale private. […]
Profesionalizarea reprezintă investiţia constantă în factorul uman. Mai întâi trebuie recuperată „inteligenţa mâinilor”, priceperile, aptitudinile, sau cum mai sunt azi numite, „skills”. Apoi educaţia şi formarea profesională. Dar „cea mai importantă reformă care trebuie făcută este cea a mentalităţii, pentru […]
Ne intersectăm cu multe spaţii urbane ale alienării. Nu le putem ocoli şi nici eluda din existenţa noastră. Au fost cel mai adesea proiectate să aibă acest rol. Scara de bloc a fost de la bun început un spaţiu al […]
În ultima vreme se tot discută de necesitatea unor proiecte culturale şi edilitar-urbanistice pentru a face din capitala noastră o metropolă civilizată. O problemă care a fost dezbătută şi în 1934 de către primarul Bucureştilor de atunci, Dem I. Dobrescu, […]
Muzeul Municipiului Bucureşti redă publicului două noi spaţii expoziţionale din cadrul Palatului Suţu. După câţiva ani în care au funcţionat ca depozite, cele două vaste încăperi completează circuitul de vizitare printr-un memento dedicat Pinacotecii bucureştene.
Jurnalul unui adolescent lucid abundă de întâmplări plicticoase. Din când în când, scrisul pulsează către o mică revoltă împotriva monotoniei agresive. “Tinereţea ciudată” a adolescentului descris de Dinu Pillat notează în jurnalul său un adevăr pe care mulţi alţii îl […]
În istorie, diurnul este o imagine deformată a nocturnului. La lumina zilei, întâmplările sunt aşa cum dorim să le vedem, să le simţim, să le înţelegem. Nocturnul refuză un asemenea compromis pentru liniştea mulţimilor. El se află în preajma noastră […]
O vacanţă petrecută într-un oraş pare a fi în aparenţă o situaţie de care încerci să scapi. Însă viaţa este dificilă iar existenţa multora dintre noi obligă la reflectare: preocupările şi gusturile pot fi schimbate fără să creeze disconfort.
La începutul secolului XX, Constantin Rădulescu-Motru a definit pentru cazul românesc sensul “cuvântului anarhie”: “el înseamnă lipsa de ordine şi de autoritate. Bate vântul anarhiei în ţara românească înseamnă: în ţara românească nu e nici ordine, nici autoritate”. Lipsa ordinii […]
Michel Foucault afirma că „sărăcia de masă este întâlnită în ţările prost administrate”. Într-o societate armonios articulată, sărăcia este un accident social cauzat de împrejurări care-l privesc pe cel în cauză. Fiecare individ caută soluţii pentru un mai bine pentru […]
Dispreţ pentru popor şi mult fotbal la televizor. Aceasta pare a fi reţeta succesului politic al ultimelor două decenii de istorie cotidiană. Aşa cum descria I.D.Sîrbu în iernile optzeciste, „mai supravieţuiesc aceia care mai au acces la câte un mic […]
Bucuria retragerii, a tihnei, nu este o cucerire modernă. Ea a existat în spaţiul valah încă din Evul Mediu, dar a avut iniţial o altă destinaţie.
Metamorfoza noroi – praf în Bucureşti este o chestiune de anotimp, dar şi una de civilizaţie. Cât este ea de veche, se ştie. Practic, dintotdeauna. Problema este alta. Când a fost altfel? Coabitatea cu praful şi noroiul a devenit o […]
Geografia este destin prin locul şi momentul în carte te naşti. Să le luăm pe rând. Întâi despre locuri. România are o geografie fluctuantă şi nu întâmplător: chiar vieţile noastre sunt teribil de fluctuante! Dacă plouă trei zile, dispar sate, […]
Pedagogia, şcoala în general, are menirea să stopeze agresivitatea şi creşterea în volum a “prostiei sociale”. Aceasta din urmă “decuplează inteligenţele active, sugrumă critica de jos şi încurajează selecţia non-valorilor”. “Prostia socială” are propria-i elită, structurată pe măsură ce “turma […]
În ultima vreme se tot discută de necesitatea unor proiecte culturale şi edilitar-urbanistice pentru a face din capitala noastră o metropolă civilizată. O problemă care a fost dezbătută şi în 1934 de către primarul Bucureştilor de atunci, Dem I. Dobrescu, […]
“Ultimul cuvânt” al “tinerei generaţii” de odinioară este similar cu primul strigăt al tinerei generaţii de azi. Deşi “fac oamenii ce pot. Nu-s ei de vină!”, avem persistenţa unei spaime “care paşte mai presus de orice tânăra generaţie de intelectuali” […]
Bucureştiul meu aparţine altor timpuri. Aş putea completa ideea parafrazându-l pe Camil Petrescu: „Dorinţei mele de a trăi în abolsut i se opune o realitate absolută”. Numai că realitatea care-l dezamăgea pe amintitul scriitor interbelic avea o altă consistenţă, mai […]
La o sută de ani distanţă de la prima ei inaugurare, în anul 1906, vila dr.Nicolae Minovici se redeschide în faţa comunităţii după finalizarea unui laborios proiect de consolidare, reabilitare şi restaurare, care a durat doi ani (2014-2015) şi a cuprins şi parcul vilei.
Reperele curtoaziei europene se regăsesc pe acelaşi traseu liniar pentru ultimii două sute de ani. Românii s-au aflat dintotdeauna în tabăra celor care doresc cu patos iubirea bătrânei doamne, unsă cu toate alifiile într-ale vieţii. De pildă, când România nu […]
Într-una dintre reşedinţele aristocratice din Saxa, în Loschwitz, într-o lume liniştită şi aşezată, s-a născut în anul 1876 prinţesa Nadejda, părinţii ei fiind principele George G. Bibescu şi prinţesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay.
Ideea sadoveniană a locului unde nu se întâmplă nimic îşi păstrează şi astăzi valoarea. Pentru intelectualii provinciei, scurgerea repetitivă a timpului este echivalentă cu o puternică depresie sau moarte provincială. Provincia este un univers atât de închis încât nici o […]
Un proiect puţin cunoscut a fost o interesantă iniţiativă privată, şi anume aceea de a duce Sinaia mai aproape de Bucureşti. O staţiune balneo-climaterică la marginea Capitalei a fost o ambiţioasă viziune edilitară de la începutul secolului XX. Numele ei: […]
Dincolo de istoria politicului, a evenimentelor, se află o varietate de istorii mai mult sau mai puţin prezentate marelui public. Putem extrage din marea istorie un segment, un detaliu, care să susţină o bună parte din istoria noastră şi anume, aceea a marilor negustori şi comercianţi.
Ioan Dobrescu a fost un simplu meşteşugar din vechea mahala bucureşteană a Batiştei, nu foarte diferită de un sat de câmpie, la anul 1802. Timp de treizeci de ani, Ioan Dobrescu a descris în câteva rânduri cele mai relevante evenimente […]