„Trendy”-ul în mentalitate şi comportament

În societatea românească, semnalul schimbărilor de atitudine şi înfăţişare l-a dat societatea aristocratică, iar în interiorul acesteia, femeia a jucat rolul predominant.

În numai câţiva ani, între 1806 şi 1812, societatea aristocratică bucureşteană s-a schimbat radical în resorturile sale private. Ocupaţia rusească de atunci, cu balurile şi petrecerile care formau o obişnuinţă a aristocraţiei ruseşti europenizate, a fost cadrul propice pentru explozia care a împins femeia din gineceu, în spaţiul public, pe care a început să-l domine şi să-i determine transformările.

Langeron scria în jurnalul său de călătorie prin Valahia faptul că, la 1806, mai întâlnea “multe femei purtând îmbrăcămintea orientală, trăind în case fără mobilă şi cu bărbaţi geloşi nevoie mare”. Însă revoluţia care s-a petrecut atunci a fost pe cât de rapidă, pe atât de completă: după un an, toate femeile din Moldova şi Ţara Românească au luat portul european. Mai mult, jupâniţele şi doamnele românce, “aflând că în ţările civilizate, unei femei îi şedea bine să aibă un amant, şi-au luat câte doi, ca să fie cât mai la modă” (Neagu Djuvara)
Ceva mai târziu, Laurençon a descris aceleaşi femei care “urmau cu sfinţenie” moda de la Paris, dar, cu toate că erau înzestrate cu o fire atât de plăcută şi cu forme atât de fermecătoare, „nu primesc nici una din binefacerile educaţiei”.

Aceste schimbări au modificat şi reperele intimităţii. Astfel, soţii doamnelor şi jupâniţelor, mai vechi sau mai proaspeţii căsătoriţi, ca “să facă pe europenii civilizaţi”, încercau cu greu să nu pară geloşi, lăsând doamnelor, “împotriva voinţei şi obişnuinţei lor, o libertate fără margini”, act care “le supuneau fruntea la grele încercări”. Bucureştii cunoşteau un libertinaj ce era asemuit cu străvechea Capua romană.

Cum rafinamentul masculin este un barometru pentru reversul feminin al medaliei, putem concluziona printr-o comparaţie generică. În anii interbelici – şi cu 70-80 de ani mai devreme -, exista un rafinament vestimentar şi comportamental feminin în zona elitelor şi chiar pe alocuri în clasele mijlocii. Şi asta pentru că exista un corpus similar masculin consumator. „Trendy”-ul se resetează cu fiecare generaţie şi iar această resetare filtrează traseul acestuia către obişnuit din ceea ce este nou şi adesea aproape de limita de toleranţă a unui sistem social, în general conservator. De pildă, moda tatuajului în perioada anilor 1950-1990 a fost mai degrabă un simbol cu mesaj tăinuit, un protest disimulat faţă de o ideologie şi convenienţe sociale.

Dar în următorii 25 de ani, această modă s-a recalibrat într-un adevărat fenomen cultural, datorită noilor generaţii, care hrănesc demografia adultă. Tot aşa se petrece remodelarea comportamentelor, a preocupărilor, aspiraţiilor în imediat, cu fiecare generaţie.

Un loisir la modă pentru curajoşi înainte de 1900 era o plimbare cu velocipedul

Pavilion deschis în scop de binefacere în Grădina Cişmigiului. Un obicei trendy pentru înalta societate la 1900

A fi trendy în detaliu. Cum putea completa garderoba o pălărie de firmă

Gestul eleganţei vestimentare şi atitudinea în completare până şi la mici cumpărături de primăvară pe străzile oraşului. Anii 1930

Trendy în 1950. În plin regim stalinist, un malagambist întârziat în noapte pe Podul Izvor în anii 1950

Loisir-ul recalibrat ideologic. Congresul al V-lea al sindicatelor la Sala Palatului în 1966

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Adrian Majuru 530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.