În ajunul Summitului NATO, Rusia forțează limitele Alianței

În săptămânile premergătoare summitului NATO de la Ankara s-au înmulțit avertismentele din partea serviciilor de informații si a liderilor militari occidentali privind testarea Alianței de către Rusia, prin provocări și acțiuni hibride împotriva statelor baltice sau a Poloniei.

Pe de altă parte, retorica oficială a Moscovei din aceasta perioada s-a concentrat mai mult pe războiul din Ucraina și pe avertismente nucleare decât pe amenințări explicite împotriva NATO.

Rusia reia avertismente vechi

Acestea din urma au fost mai frecvente în 2024, anul în care Rusia și-a actualizat doctrina nucleară (introducând posibilitatea ripostei nucleare la atacuri convenționale asupra Rusiei). Tot în 2024, președintele Vladimir Putin avertiza că o decizie a Vestului de a permite folosirea de către Ucraina a armelor occidentale cu rază lungă împotriva Rusiei ar însemna că NATO este ”în război” cu Rusia. Efectul a fost decizia SUA, la finalul acelui an, de a permite Ucrainei să folosească armele vestice pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Vladimir Putin a relansat recent acest avertisment, arătând că sprijinul occidental pentru Ucraina va duce la intensificarea războiului. Este însă vorba despre o reamintire a unei poziții vechi a Rusiei.

Letonia intră în colimatorul Rusiei în ajunul Summitului NATO

În ajunul Summitului NATO de la Ankara, Rusia a acuzat din nou statele baltice că facilitează atacurile cu drone ucrainene asupra teritoriului său, susținând de această dată că deține ”date verificate”, a relatat The Moscow Times. Acuzația a venit imediat după ce drone ucrainene au lovit infrastructura portuară rusă de pe coasta Mării Baltice. Ea repetă un tipar al afirmațiilor rusești formulate fără prezentarea unor dovezi împotriva membrilor estici ai NATO, pe care oficialii și analiștii occidentali îl interpretează drept o pregătire pentru o posibilă escaladare.

Viceministrul rus de Externe Mihail Galuzin, a susținut, fără a aduce dovezi, că Riga și alte capitale din regiune deschid ”coridoare aeriene” pentru drone care atacă Rusia. ”Să vă reamintim că avem date verificate conform cărora Letonia și alte republici baltice au pus deja la dispoziție coridoare aeriene pentru dronele ucrainene care au atacat infrastructura civilă a țării noastre”, a declarat acesta pentru agenția de presă de stat rusă RIA Novosti. Ministerul rus al Apărării a făcut aceeași acuzație în luna mai, susținând că un grup de șase drone ucrainene de tip Lutyi a traversat spațiul aerian leton într-o tentativă de ”atac terorist asupra unor obiective de infrastructură civilă” în apropiere de Sankt Petersburg.

SVR a ridicat miza: Letonia, ”platformă de atac”

Un comunicat de pe 19 mai al spionajului rus (SVR) arăta că Ucraina ”plănuiește să folosească Letonia” ca punct de lansare pentru atacurile cu drone asupra Rusiei. ”Nu putem decât compătimi naivitatea liderilor letoni. Instrumentele moderne de informații permit determinarea fiabilă a coordonatelor punctului de lansare al UAV-ului. Date sigure pot fi obținute și prin examinarea epavei dronelor, așa cum a fost cazul tentativei Ucrainei de a ataca reședința președintelui rus cu drone, în decembrie anul trecut. Este de remarcat faptul că coordonatele centrelor de luare a deciziilor de pe teritoriul Letoniei sunt bine cunoscute, iar apartenența țării la NATO nu îi va proteja pe complicii teroriștilor de o răsplată pe măsură”.

Presiune calculată: Rusia testează reacția NATO

Potrivit The Telegraph, Politico și unor publicații din Europa de Est, inclusiv din Polonia (Onet), SUA ar fi avertizat Varșovia, pe baza unor informații, că Rusia ar putea pregăti o provocare militară pentru a testa reacția NATO. Scenariile ar include atacuri cu drone asupra infrastructurii critice, simularea unui atac aerian sau o incursiune ”accidentală” la graniță, posibil cu implicarea Belarusului.

The Telegraph prezintă următorul posibil motiv. Rusia ar miza pe faptul că, în loc să deschidă focul asupra soldaților ruși sau belaruși într-o astfel de situație, Polonia ar fi constrânsă de Statele Unite să negocieze cu Rusia sau Belarus, în loc să răspundă prin forță, au declarat surse poloneze pentru Onet. Un scenariu în care trupele ruse s-ar retrage din Polonia în urma acestor negocieri, și nu pentru că ar fi fost obligate prin mijloace militare, ar fi considerat o victorie din perspectiva Moscovei. Încetarea sprijinului occidental pentru Ucraina ar putea deveni chiar una dintre principalele cerințe ale Rusiei în cadrul unor astfel de negocieri, în schimbul retragerii din Polonia.

Miza reală: unitatea NATO, nu Ucraina

Experții în securitate spun însă că obiectivul Rusiei nu este ca un atac hibrid asupra statelor baltice sau a Poloniei să influențeze poziția aliaților față de Ucraina. Obiectivul este testarea unității NATO, în special relația dintre SUA și Europa, și o încercare de a fragmenta Alianța.

Fragmentarea NATO nu trebuie să ia o formă acută. Simplul fapt că atenția se concentrează asupra unei anumite regiuni poate servi intereselor Rusiei. Experții în securitate din statele baltice avertizează că informațiile care se concentrează asupra regiunii baltice nu trebuie tratate în mod senzaționalist. Orice amenințare venită din partea Rusiei ar trebui privită în contextul alianței în ansamblu, spun ei. ”Cred că titlurile din presa occidentală care pun accentul pe statele baltice sau pe anumite regiuni în mod izolat nu sunt corecte”, a declarat Linas Kojala, directorul Centrului pentru Studii Geopolitice și de Securitate din Lituania. ”Vorbim fie despre o amenințare pe care Rusia o reprezintă pentru NATO ca alianță în ansamblu, fie nu vorbim despre o astfel de amenințare”.

Pregătiri pe potențiala linie a frontului: Finlanda, Kaliningrad, Suwalki

Pe de altă parte, Die Welt, Politico și Onet, parte a grupului Axel Springer, au publicat un amplu articol despre pregătirea NATO în trei potențiale puncte fierbinți: granița dintre Finlanda și Rusia, frontiera fortificată a Poloniei cu enclava Kaliningrad și granița vulnerabilă a Poloniei cu NATO – coridorul Suwalki, singura legătură terestră între restul NATO și cele trei țări baltice. ”Este pregătită Europa pentru a se apăra singura, fără SUA, în cazul unei urgențe reale?”, întreabă jurnaliștii. Generalul Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa, consideră că totul depinde de eficiența intervenției Poloniei în sprijinul statelor baltice. Finlanda se concentrează pe reziliența națională. Țările baltice încearcă să se asigure că nu vor lupta singure. ”Europa nu este gata să se apere singură, însă se pregătește pentru această situație la granița sa estică”, arată articolul publicat de Die Welt și Politico.

Summitul NATO adaugă o notă de dramatism

Evenimentele politice majore, precum un summit NATO pe fondul unui război in Europa și al evidentei îndepărtări a administrației Trump de aliații europeni, tind să condenseze discursul de securitate deja existent. Se adaugă apoi jurnalismul de eveniment politic important și apar astfel relatări ample privind finanțarea NATO, achizițiile de armament si pregătirea pentru un potențial conflict direct cu Rusia.   Discursul oficialilor occidentali și al presei privind amenințarea Rusiei nu devine alarmist, ci este mai clar structurat în jurul reafirmării clauzei apărării colective din Tratatul NATO, necesității creșterii bugetelor pentru apărare și întăririi capacității de descurajare a NATO.

Cel mai mare risc: o eroare de calcul la Kremlin

Totusi, cea mai mare precupare a serviciilor de informatii dintarile baltice este ca, desi Moscova  nu este pregătită pentru un război la scară largă cu NATO, președintele rus Vladimir Putin ar putea face un calcul greșit, deoarece instituțiile din jurul său îi prezintă versiunea realității pe care dorește să o audă. „Cea mai mare îngrijorare este riscul unui calcul greșit. Instituțiile ruse îi spun lui Putin ceea ce vrea să audă, iar acest lucru creează un cerc vicios periculos, care poate duce la decizii nechibzuite și lipsite de sens”, spun serviciile de informații letone.

Putin, prizonierul propriului aparat

Se pare că Putin îl ascultă cel mai mult pe Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al armatei ruse încă din 2012. ”Putin se află într-o foarte mare măsură sub influența militarilor, care sunt foarte pricepuți în a-l duce cu vorba și a-l determina să le urmeze agenda”, a declarat recent, pentru Financial Times, un fost înalt oficial rus. ”Putin înțelege acest lucru, dar îi crede cu adevărat și le permite să procedeze astfel. Dacă aș asculta rapoartele lui Gherasimov de trei ori pe zi, din zori și până seara, și eu aș percepe realitatea în mod diferit”.

Provocarea pentru cei aflați la putere, care devin tot mai convinși că războiul trebuie să se încheie, este cum să îi transmită acest lucru lui Putin. În luna mai, un document redactat de biroul adjunctului șefului de cabinet al Kremlinului, Sergei Kirienko, a ajuns în presă. Documentul de lucru stabilea un plan detaliat pentru o Rusie de după război, inclusiv puncte de discurs pentru televiziunea de stat despre motivul pentru care războiul ”a meritat” și o strategie pentru a gestiona persoanele care ar putea să nu fie de acord, cum ar fi încarcerarea bloggerilor nesupuşi și bani pentru veterani.