Avanpremieră la Târgul Gaudeamus. Noi apariții editoriale

Iniţiat şi organizat de Radio România, Gaudeamus, „cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio” – va avea loc în intervalul 22 – 26 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo.

Invitatul de onoare al ediţiei cu numărul 24 este COMISIA EUROPEANĂ, prezentă la târg cu un stand generos şi cu un program de evenimente bogat şi variat, adresat deopotrivă profesioniştilor din industria de editare şi publicului larg, de toate vârstele.
Preşedintele de onoare al Târgului GAUDEAMUS 2017 va fi binecunoscutul dramaturg și jurnalist Matei Vișniec.

Editura Polirom

Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute

În perioada 17-23 noiembrie, scriitorul Bogdan Suceavă se va întâlni cu cititorii din București și Cluj cu prilejul apariției celui mai nou volum, Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute, publicat recent la Editura Polirom, disponibil și în format electronic.

Cât de tragică e pierderea definitivă a unui manuscris? Dar dacă autorul manuscrisului pierdut a scris alte opere de o valoare inestimabilă? De la Aristotel la Hemingway există o întreagă istorie a manuscriselor definitiv dispărute, despre care se crede că ar fi putut revoluționa literatura, filosofia, matematica sau fizica. Fie că a fost vorba despre accidente tragice, precum mistuirea Bibliotecii din Alexandria, despre moartea autorului, cum s-a întâmplat cu I.L. Caragiale, care se pare ca n-a mai reușit să termine o presupusă dramă istorică, sau despre intervenții exterioare, precum valiza de manuscrise pe care Gao Xingjian ar fi fost constrâns să o ardă, toate cărțile ce nu au mai ajuns la generațiile următoare reprezintă lacune cu neputință de acoperit. Istoria lacunelor analizează câteva dintre aceste pierderi și impactul lor asupra cursului istoric al civilizației, mereu pornind de la întrebarea „Ce ar fi fost dacă…?”.

Bogdan Suceavă s-a născut pe 27 septembrie 1969 la Curtea de Argeș. Studii în matematică la Universitatea din București și la Michigan State University. În prezent, profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA. Autor al volumelor de proză: Teama de amurg (1990); Sub semnul Orionului (1992); Imperiul generalilor târzii și alte istorii (2002, 2003); Bunicul s-a întors la franceză, istorii (2003, 2008); Venea din timpul diez (2004, 2010, 2014); Miruna, o poveste (2007, 2008, 2017); Distanțe, demoni, aventuri (2007); Vincent nemuritorul (2008); Noaptea când cineva a murit pentru tine (2010); Memorii din biblioteca ideală (2013); Scrisori de la Polul Est (2015); Republica (2016). Distincții literare: Premiul I Nemira, în 1993, pentru nuvela Imperiul generalilor târzii; Premiul CopyRo, în 2002, pentru volumul Imperiul generalilor târzii și alte istorii; Premiul pentru Proză al Asociației Scriitorilor din București pentru Miruna, o poveste. Premiul I al Rețelei literare pentru Noaptea când cineva a murit pentru tine. Lucrări de istoria matematicii publicate, între altele, în Historia Mathematica, Notices of the American Mathematical Society, Mathematical Intelligencer.

Editura Compania

Cu titlu provizoriu.

Romanul unui psihiatru melancolic – Romania, America, Romania

Ostatici, migranţi, bolnavi, eroi… (câte puţin din fiecare român onest şi inteligent)

„Mulţi intelectuali români stau cuminţi « la locurile lor » şi citesc cărţi an de an. Şi vine, mări, deodată un moment de preaplin derutant al propriei lor istorii. Care la 40 de ani nu e un clasic bilanţ, ci o luminare matură a vieţii trăite, plus pâlpâirea unor întrebări grave la care mizeria actuală a lumii nu ştie să răspundă. În asemenea situaţii, oamenii cu carte, ca Maia Levantini (un pseudonim), se aştern la scris.

Psihiatru de formaţie şi în exerciţiu, « autoarea » Levantini ştie perfect ce are de făcut: să recupereze prin toate simţurile, să caute sens prin amintiri, analogii şi ipoteze, să mascheze pentru a spune şi să spună pentru a masca, să construiască o autoficţiune reprezentativă nu doar pentru ea, ci şi pentru noi. Aşa se face că în acest text scris cu nerv şi sânge trăiesc, mai exemplar decât într-o vitrină de cristal, cele mai importante piese ale dramei româneşti de azi: ţara fostă comunistă, cu minimala ei schimbare din 89 cu tot, căldura familiei, a copilăriei şi a tinereţii, splendida adoraţie pentru sublimi maeştri, exilul hurducat şi planetele diverse ale exilaţilor, medalioane veşnic comparative ale întâlnirilor cu tradiţii, sisteme, practici şi figuri din Europa şi din SUA, adormiri de confort şi treziri de thriller, întoarceri acasă de fiu risipitor care sunt, de fapt, tot atâtea piruete, fandări şi retrageri tactice epuizante, ca în cazul tuturor celor deopotrivă oneşti şi inteligenţi (un blestem).

Impresionant şi fermecător e în acest volum spectacolul culturii concrescute (un tipic substitut al belşugului şi al libertăţii conceput în Europa de Est) ca o a doua piele, al minţii care scrie mărturie fără să se fi antrenat vreodată anume pentru «a face literatură». Literatura «de sine» de aici este mai degrabă un selfie cu arta decât vreo ambiţie de artist. În schimb, toate mijloacele literaturii – de la retorica oralităţii plurilingve la jocul pe keyboards cu registre variate şi flashback-uri de film, ba mai revizitând chiar doine şi balade, bocete şi strigături, pe lângă tabele în gust de Excel şi liste de expus în PowerPoint – sunt puse la bătaie pentru a nota « totul », tot ce poate fi livrat, nu fără ironie şi autoironie, cititorului de azi de către un nobil « dilettante » care întreabă şi iar întreabă şi tot întreabă…

Interogaţia e, poate, ţelul ultim al acestei scriituri. Căci ea povesteşte îndelung şi declară sub jurământ, în fond, pentru a interpela mai bine. Ca toţi românii care pleacă din ţară, Maia Levantini ar vrea să ştie cui trebuie să-i adreseze actul de acuzare pentru frângerea obligatorie a destinului ei, fie el şi aparent împlinit, cu o întreagă « lume nouă » descoperită şi cucerită în buzunar.  Să fie oare de-ajuns vinovatul « Ceaşcă » ? Vai, ce glumă bună ! Să tragă cu praştia doar în burtăverzimea perpetuă, pentru care şi exilul, devenit recent şi oportun « diasporă », e la nevoie tot o colecţie de « our assets », de preferinţă sub eticheta « excepţionalii noştri conaţionali din străinătate », « fiii gliei », « icoane ale neamului » etc.?

Are oare rost ca un eminent psihiatru, dintr-un lung şir de eminenţi « copii ai ţării », purtător şi el, ca şi ei, de multiple răni în inimă, în creier şi în suflet, să spere ca mica lui tragedie şi marea lui revoltă să găsească ecou la o nouă elită românească, alta decât cea vinovată de-a fi făcut din milioane de oameni cu cel puţin 16 ani de şcoală ostatici, migranţi, bolnavi şi eroi ? Poate că da. Atunci când n-o mai « merge şi aşa ». Cine ştie când… “, scrie Adina Kenereş.

Cu titlu provizoriu e, printre altele, şi victoria unei femei curajoase asupra hrubei impuse, conformismului, complacerii, îndoielii. O firească victorie pentru un om onest şi inteligent. Pentru un astfel de om însă, venit din lumea românească, lucrurile nu pot fi deocamdată decât provizorii. În România, sigure şi definitive, cu aromă de etern nu sunt încă decât cele care-i privesc pe idioţi şi neoneşti, campioni ai stabilităţii, ocupaţi să negocieze zi şi noapte « activele noastre », printre care se găsesc şi din ce în ce mai mulţi fluturi provizorii prinşi în insectarul unei istorii amuţite, mizerabile (aceea care nu ştie să răspundă).

Maia Levantini s-a născut şi a crescut în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie « Carol Davila ». După aproape zece ani de practică în România, a plecat în Statele Unite ale Americii, unde locuieşte – cu titlu provizoriu – de peste cincisprezece ani.

Editura Humanitas

În jurul Marii Uniri de la 1918. Națiuni, frontiere, minorități

Lucian Boia lansează acest volum la Gaudeamus, sâmbătă, 25 noiembrie, ora 13.

„Sărbătorirea Marii Uniri e cu totul legitimă. E legitimă şi o doză de mitologie: toate naţiunile o au! Dar avem nevoie, dincolo de comemorări şi de simbolistica eroică, şi de o istorie făcută fără prejudecăţi, în spiritul unei abordări critice. Cel puţin din partea istoricilor profesionişti!

Ne trebuie în tot cazul o istorie europeană. România nu e o insulă, e parte a unui ansamblu. Nu ne putem izola, nici în interpretarea istoriei, nici în modul cum ne raportăm la ziua de azi ori de mâine. Dacă privim izolat crearea României Mari, riscăm să facem abstracţie de evoluţiile globale şi totul să ni se pară minunat. În fapt, România Mare a evoluat pe o scenă extrem de fragilă, cu primejdii răsărind la tot pasul – şi, desigur, istoria încă nu s-a încheiat.

Calea europeană nu înseamnă revenirea la vechi frontiere, ci, ca ţel final, dispariţia frontierelor şi transformarea Europei dintr-un continent până nu demult conflictual într-o casă în egală măsură primitoare pentru toţi locuitorii săi. Miza, pentru noi toți, nu e trecutul, ci viitorul.“

Pentru România, 1918 a fost un an ca niciun altul. Anul când a pierdut războiul în chipul cel mai dezastruos cu putință. Dar și anul în care a câștigat același război, în mod categoric, pur și simplu pentru că aliații săi au ieșit învingători.

„România e absentă în dezbaterea istoriografică europeană“, afirmă Lucian Boia. „Pe piața ideilor, cum se spune, nu prea existăm. Răspunderea o poartă cei care încă n-au aflat că istoria se face, astăzi, altfel, în orice caz nu reîncălzind la nesfârșit vechiul discurs naționalist. “…

Rusia, 1917

Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și totalitarism

Autorul volumului, Ioan Stanomir, va fi prezent la lansare și sesiune de autografe  la Gaudeamus – duminică, 26 noiembrie, ora 12.30.

„Pentru Ioan Stanomir, istoria rusă a ultimului veac este inseparabilă de amprenta spiritului lui Lenin. Lenin a exacerbat trăsăturile voluntariste şi utopice ale marxismului prin unificarea acestei doctrine cu tradiţia sectară a milenarismului rus. Ioan Stanomir ne oferă în această carte un ghid indispensabil pentru a înţelege ceea ce a fost catastrofa sovieticã. Perspectiva propusă este expresia unui indefectibil angajament în favoarea libertăţii.“, scrie Vladimir Tismăneanu.

„Comunismul a fost cu mult mai mult decât o poveste rusă. URSS este epicentrul, dar undele seismice au călătorit până departe. Graţie URSS, comunismul şi-a probat posibilitatea de existenţă. Comunismul a devenit, odată cu anul 1917, un regim vital şi capabil de prozelitism, modelat de experienţa şi de practicile autocraţiei care îl precedă. Maturizarea sa prin stalinism înseamnă maturizarea unui model ce mizează pe control, pe teroare şi pe modernizarea patologică.
La un secol de la Octombrie 1917, libertatea are nevoie de acelaşi devotament intelectual în apărarea ei. Tentaţia totalitară se hrăneşte din teamă şi din resentiment, iar luptele veacului XX sunt şi luptele noastre.“, notează autorul.

Muza, un roman seducător și captivant despre căutarea autenticității

Romanul Muza, scris de Jessie Burton, a fost elogiat entuziast de critica literară, fiind nominalizat pe lista scurtă la British Book Awards Fiction Book of the Year 2016.

În vara anului 1967, Odelle Bastien e angajată ca dactilografă în cadrul Institutului de Artă Skelton din Londra. Sosită din Trinidad cu cinci ani în urmă, ea renunță un timp la visul de a deveni scriitoare, pentru a-și face un rost în marele oraș. Strălucitoarea și enigmatica directoare de la Skelton, Marjorie Quick, intuiește potențialul tinerei și o ia sub aripa ei protectoare. În momentul în care o capodoperă pierdută, având o istorie secretă, este adusă în galerie, Odelle își dă seama că tabloul are o legatură cu excentrica Marjorie. Adevarul despre proveniența picturii e dezvăluit treptat pornind de la un alt cadru – Arazuelo, un sat din sudul Spaniei, în anul 1936. Olive, fiica în vârstă de 19 ani a unui renumit dealer de artă vienez, Harold Schloss, și a fascinantei Sarah, moștenitoarea unei mari averi, își pune în practică propriile ambiții artistice. În acest paradis fragil își fac apariția pictorul și revoluționarul Isaac Robles împreună cu sora lui vitregă Teresa, a căror intrare în familia Schloss va avea consecințe devastatoare.

Jessie Burton s-a născut în 1982 la Londra, unde trăiește și în prezent. A fost incurajată din copilărie să citească, să meargă la bibliotecă și să scrie. Și-a făcut studiile la Oxford University, unde a urmat cursuri de literatură engleză și limbă spaniolă, și la The Royal Central School of Speech and Drama din Londra. În adolescență, a jucat într-un serial BBC (The Wild House), fapt ce i-a deschis calea spre actorie și scenele londoneze. A publicat proză scurtă în Harper’s Bazaar și Stylist, și, de asemenea, a scris frecvent articole și eseuri pentru The Wall Street Journal, The Independent, Vogue, Elle, Lonely Planet Traveller și The Spectator. În 2014, a publicat romanul Miniaturista (The Miniaturist), care s-a vândut în peste 1 000 000 de exemplare și a fost tradus în 38 de țări. A fost desemnat Waterstone’s Book of the Year 2014, a primit National Book Award – New Writer of the Year & Book of the Year și a fost ecranizat de BBC One. După succesul internațional al primei ei carți, Jessie Burton a revenit în 2016 cu Muza (The Muse; Humanitas Fiction, 2017), elogiataă entuziast de critici ca realizare literară, ale cărei drepturi de traducere s-au vândut deja în peste 30 de țări. Ambele romane au fost bestselleruri Sunday Times, New York Times și Radio 4’s Book at Bedtime. Eseul autoarei despre Brexit, Found in Translation, a fost inclus în antologia Goodbye Europe. Primul ei roman pentru copii, The Restless Girls, va apărea în septembrie 2018.

Editura Rao

Bijuteria

Bijuteria, primul volum al trilogiei Oraşul solitar, descrie o societate distopică, strălucitoare, dar marcată de cruzime, trădare, violenţă. Născută și crescută în Mlaștină, Violet a fost hărăzită să devină mamă-surogat pentru casa regală a Bijuteriei, prin urmare este cumpărată la licitație de Ducesa din Lac. Adolescenta trebuie să accepte realitățile cu care se confruntă, în timp ce se luptă să supraviețuiască. Dar, înainte de a-și accepta soarta, ea cunoaște un tânăr fermecător, de care se va îndrăgosti iremediabil. Însă relația lor interzisă va avea consecințe nebănuite. Aflată la granița dintre supunere și revoltă, Violet trebuie să decidă dacă este dispusă să riște pentru propria libertate.

Autorul debutant Amy Ewing propune o poveste încântătoare, strălucitoare și plină de rivalități, cu răsturnări bruște de situație, care îi va ține pe cititori cu sufletul la gură până la sfârșit.

„Cu intrigă provocatoare și personaje irezistibile, Bijuteria m-a făcut cu greu să rezist până la final. Am nevoie de următoarea carte, acum!“ Andrea Cremer, autorul seriei The Nightshade

„Scrisă excelent… cu accent pe detalii.“ Booklist

„Ewing scrie o poveste în care evenimentele se desfășoară într-un ritm rapid și în care descrie mecanismele unei societăți obsedate de putere și perfecțiune.“ School Library Journal

Misterul fetei din zăpadă

Tu cine eşti când nu te vede nimeni?

Misterul fetei din zăpadă, un thriller excepţional, este primul roman al autoarei  Danya Kukafka, de 24 de ani. Limita dintre dragoste şi obsesie, pierderea celui iubit, frica de a trăi până la sfârşit cu această pierdere sunt temele cărţii. Moartea Lucindei Hayes, o liceană îndrăgită de toată lumea,  îi afectează profund pe cei apropiaţi, dintr-o suburbie liniştită a unui oraş din Colorado. Printre aceştia, un tânăr care o iubeşte obsesiv, o colegă care o invidiază pentru viaţa ei perfectă, detectivul care anchetează crima.  În urma acestei tragedii, cei trei, Cameron, Russ și Jade, personaje memorabile, sunt nevoiţi să facă drumul dureros spre autocunoaştere, să se confrunte cu propriile secrete înainte să-şi găsească alinarea sau să afle cum s-au petrecut faptele.

Danya Kukafka este absolventă a New York University Gallatin School of Individualized Study. Ea lucrează ca editor asistent la Riverhead Books. Misterul fetei din zăpadă, primul ei roman, a fost selectat în cadrul Best Summer Reads of 2017 de revistele Elle şi Domino, de Yahoo!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.