Ani la rând sumele trimise acasă de către românii plecați au fost mai mari decât valoarea investițiilor străine. Deși, de la intrarea României în UE, s-au succedat la guvernare 12 guverne, toate cu aceleași programe de atragere a investițiilor, tot cei peste 3 milioane de români plecați peste granițe au ajuns să susțină economia țării.
Discutăm permanent despre exodul românilor, despre faptul că populația României scade într-un ritm alert, iar autoritățile sunt principalele responsabile cu întreprinderea măsurilor de stopare a fenomenului care duce încet, dar sigur, la depopularea și deprofesionalizarea României. În ultimii 20 de ani, aproape 20% din populația României au emigrat. Impactul financiar al acestui fenomen este uriaș. Cotidianul vă prezintă o analiză amplă a traseului banilor, pornind de la materialul prezentat de datanewsportal.com.
Cei care au plecat au trimis mai mulți bani decât investitorii străini
Datele aflate la baza studiului sunt preluate de la Banca Mondială. Prin remitere, potrivit Băncii Mondiale, se înțelege suma transferurilor personale. Acestea din urmă includ toate transferurile în numerar sau în natură între persoane fizice rezidente și persoane nerezidente, indiferent de sursa de venit a expeditorului (venituri din muncă, venituri antreprenoriale sau din exploatarea unor proprietăți, ajutoare sociale etc.)
și indiferent de relația dintre expeditor și destinatar.
Anual, suma intrată în țară de la românii plecați este de aproape 4 miliarde dolari, adică 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării sau, dacă discutăm în termeni de impact, suficient cât să asigure necesarul de trai în mediul urban pentru aproape 5 milioane de familii formate din doi adulți și doi copii. Cu alte cuvinte, banii intrați în țară de la românii care muncesc peste granițe susțin financiar o parte consistentă a familiilor din România. Într-un astfel de context, înțelegem importanța sumelor transmise către țara noastră, cu atât mai mult cu cât România s-a clasat ani la rând în topul sărăciei din Europa pentru că peste o treime din populație era amenințată de sărăcie și de excludere socială.
Mai mult, remiterile către România au ajuns una dintre marile resurse financiare, depășind fluxul de Investiții Străine Directe (ISD), fenomen întâlnit exclusiv în țările aflate în curs de dezvoltare.
În anul de referință 2010, au intrat în țară 3 miliarde 946 milioane dolari. Produsul Intern Brut în anul 2010 a fost, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, de 164,4 miliarde dolari (124.1 milioane euro), în timp ce fluxul net al Investițiilor Străine Directe a fost de 2.220 milioane euro, ceea ce înseamnă că remiterile au reprezentat 2,4% din PIB, în timp ce Investițiile Străine Directe doar 1,78% din PIB. În acest context, se pune problema influenței pe care remiterile o au asupra creșterii economice a țării. Această discrepanță între fluxul investițiilor străine directe și valoarea remiterilor este întâlnită în state precum Albania, Bulgaria și Macedonia. Analizând sumele la nivelul anului 2016, constatăm că valoarea Produsului Intern Brut este de 168 miliarde euro, fluxul net de ISD este de 4.517 milioane euro, adică 2,6% din PIB. În același interval, România a primit de peste hotare 3.484,23 milioane dolari, adică 1,96% din PIB. Deși la nivelul anului 2016 fluxul ISD a crescut, diferența dintre valoarea remiterilor și fluxul ISD este în continuare foarte mică.
La mai bine de 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, timp în care s-au succedat nu mai puțin de 12 guverne care au prezentat în programele lor de guvernare aceleași prerogative – creșterea investițiilor străine, atragerea investitorilor străini, susținerea profesioniștilor în țară prin investiții strategice în domenii de interes – constatăm că economia românească este susținută de românii din diaspora. Deși avem o experiență de 10 ani în Uniunea Europeană, cifrele de mai sus ne arată că suntem la nivelul statelor care nu sunt membre UE, adică la nivelul Bosniei, Albaniei și Macedoniei.
De unde intră banii?
Începând cu anul 2010, în topul țărilor cu cea mai mare valoare a transferurilor se numără Italia, Spania, Germania, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Israel și Marea Britanie. Astfel, în anul 2016 au fost transferați din Italia peste un miliard de dolari, din Spania – 800 milioane dolari, din Germania – 400 milioane dolari, din Ungaria și Statele Unite – puțin peste 200 milioane dolari, iar Israel și Marea Britanie – 100 milioane dolari. În total, în anul 2016 România a primit bani din peste 70 de țări de pe Glob. La polul opus, cele mai mici sume de bani intrate în țară sunt din statele considerate paradisuri fiscale, potrivit Financial Secrecy Index și Comisiei Europene.
Vorbim despre anul 2016, an în care România a intrat pentru prima dată în topul cinci al țărilor din care au plecat cei mai mulți oameni. Potrivit statisticilor, sunt peste 3,4 milioane de români plecați peste hotare, cei mai mulți fiind tineri din grupa de vârstă 30-45 de ani.
Românii de peste granițe trimit bani în țară pentru cheltuielile apropiaților. Banii sunt folosiți pentru plata facturilor, școlarizare, taxe și cheltuieli la bănci sau investiții în imobiliare.
Paradisuri fiscale
Dincolo de sumele mari de bani care intră anual din statele în care numărul românilor este mare, trebuie să ne aplecăm atenția și asupra statelor mici, considerate în literatura de specialitate ca fiind paradisuri fiscale. Vorbim despre state din America Latină, din sudul Asiei și, în unele cazuri, de pe continentul african, unde diaspora românească este scăzută sau inexistentă.
Din 2010, România a primit constant sume mici de bani din aceste paradisuri fiscale. Din Bahamas s-au trimis 30.000 dolari, din Insulele Cayman – 10.000 dolari, din Republica Dominicana – 60.000 dolari, Panama a transmis către România 140.000 dolari. În același timp, valoarea la care se ridică sumele intrate din state precum Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru, Uruguay, Mexic și Venezuela este de aproape 8 milioane dolari. În mod curios, nu există statistici oficiale care să releveze numărul românilor stabiliți în aceste state, totuși vorbim despre state în care venitul mediu anual este mai mic decât cel din România, fluctuând între 4.000 și 13.000 dolari. Acest lucru ne arată ca valoarea transmisă în România de către un stat din America Latină este, în unele cazuri, și de 30 de ori mai mare față de venitul mediu anual din statul respectiv.
Cifrele anterioare se referă la o situație aferentă anului 2010, dar care se menține și în următorii doi ani. Astfel, în anii 2011 și 2012 România continuă să primească bani din statele sud-americane și din Insulele Cayman, valoarea totală a banilor intrați în țară din aceste zone fiind de 8 milioane dolari în 2011 și de 7,8 milioane dolari în 2012.
Din 2013 însă, polul intrărilor din paradisuri fiscale s-a mutat din America Latină spre Orient. Trei fenomene sunt relevant de analizat din acest punct de vedere. Primul este cel în care constatăm că, începând cu 2013, intră în România sume consistente de bani din state din care până în 2013 nu intrase niciun dolar, potrivit datelor Băncii Mondiale. În această situație se găsește Rusia, stat din care până la nivelul anului 2013 nu a intrat niciun ban în România. În anul 2013 au intrat 3,71 milioane dolari. Același lucru se întâmplă și cu Kârgâzstan, de unde au intrat 500.000 dolari în 2013, în timp ce din Uzbekistan și Turkmenistan au intrat aproape 4 milioane dolari. Cele trei state, Kârgâzstan, Uzbekistan, Turkmenistan, sunt foste republici ale Uniunii Sovietice, iar în acest moment sunt dependente financiar de Moscova. Transferul a peste 8 milioane dolari în România pe filiera Rusiei ar trebui să presupună un exod al românilor în aceste zone începând cu 2013, or, statisticile privind migrația nu susțin un asemenea scenariu. Mai mult, începând cu 2013, sumele intrate din aceste state își mențin nivelul constat. Un alt stat interesant de analizat este Serbia, de unde intră începând cu 2013 peste 8 milioane dolari în fiecare an.
Un fenomen similar este întâlnit în cazul Chinei, de unde, începând cu anul 2013, intră constant 400.000 dolari. Filiera Rusia – China a fost inexistentă din punctul de vedere al remiterilor până în anul 2013. Acest fenomen este interesant de pus în dialog cu al treilea, cel în care valoarea remiterilor din Israel scade la aproape jumătate. Dacă în 2012 România primea 235 milioane dolari din Israel, în 2016 a primit doar 100 milioane dolari. Concomitent, începând cu 2013, nu mai intră bani din Insulele Cayman, valoarea sumelor intrate din Statele Unite ale Americii scade, iar valoarea intrată din statele Americii Latine scade și ea. 2013 pare un an interesant din acest punct de vedere, analizând cifrele.
Explicații demografice care să argumenteze aceste schimbări nu identificăm, pentru că, deși numărul românilor din diaspora a crescut constant, nu putem discuta despre fluctuații majore de la un an la altul. Valoarea remiterilor din statele menționate anterior ar presupune un exod brusc către aceste state, iar realitatea factuală ne arată că exodul se produce, de obicei, spre statele din Europa occidentală.
Anul 2013 este un an interesant pentru România, condus la acea vreme de Traian Băsescu, în calitate de președinte, și de Victor Ponta, în calitate de prim-ministru; este un an efervescent, în care începe să se manifeste subiectul „statului paralel“. Marile dosare instrumentate de către Direcția Națională Anticorupție au o prezență mediatică începând cu anul 2013. Rearticularea fluxului remiterilor prin schimbarea polilor de putere dinspre Occident spre Orient este vizibilă în cifre și nu își găsește o explicație în politica externă exclusiv.
Este intr-un fel bine ca vin acesti bani insa, toti se duc in consum sau investitii imobiliare minore. Romaniei ii este ca un plasture la un picior de lemn. Este trist ca ai nostri manageri si politicieni nu sunt in stare sa faca programe care sa aduca investitii concentrate pe obiecte. Ce sa mai vorbim de coruptie !!?
faptul cå se trimit bani in tarå NU este deloc pozitiv. Pentru moment sunt fericiti cei din tarå cå au ajutorul acesta financiar, DAR efectul o så se vadå peste ani…Dacå nu muncesti in Ro ci doar astepti ca parazitu bani de peste måri si tåri…atunci ce vei face la varsta pensionårii? Ai vreun drept la pensie? Nu, deci efectul acestor bani nu e chiar pozitiv.
Ar trebui banii investiti, create locuri de muncå. Salarii mici sau nu, asta e. Am våzut deja echipe de chinezi ce muncesc la renovarea blocurilor din Bucuresti. Må uitam la ei cum erau asa ca furnicile, munceau toatå ziua. NU am våzut un chinez så chiuleascå intr-un fel sau altul. NU am våzut un chinez la tigarå. NU am våzut decat oameni ce intr-adevår MUNCESC. Bravo lor!
Rusine romanilor ce nu se duc la muncå pentru cå salariu e mic. Dar så stai acaså fårå venituri si astepti ca copiii så iti trimitå Westernunion e bine? Consider cå acestia sunt doar paraziti. Cunosc situatia descriså chiar din familia mea. Unchiul nu mai munceste de la 30 ani pentru cå nu gåseste servici bine plåtit + aproape de caså. Nu are nici o calificare, dar pretentii are 1000. Acum are 60 ani si nu are drept de pansie cå nu are vechime. In schimb asteaptå bani de la copiii lui, care si ei au familie + copiii. E rusinos. Cei ce pleacå la muncå in stråinåtate muncesc din greu, se sacrificå pentru a castiga un ban cinstit.
Eu nu as trimite bani si gata.
Eu zic,ca si ANAF-ul ca drept multumire sa-i punem sa mai completeze si ei(cei din diaspora)cate un formular…Adica ce, daca trimit bani in tara,ei sa scape neatinsi de birocratia din tara?
Care ”Diaspora” ciumaților,?? Diaspora aveți la sârbi, la ukrani și un pic la bulgari,.. In rest sunt doar pribegi plecați spre un trai mai bun, căci in romanistanul ortodox sunt muritori de foame.