Nicio criză nu trebuie irosită, iar în acest moment există mai multe crize suprapuse – de la criza economică post-pandemie, la cea cauzată de sancțiunile decise după invazia rusă în Ucraina și contrasancțiunile ruse, inflație, mergând până la războiul economic dintre SUA și China. Pe acest fond, Federal Reserve și mai multe bănci comerciale americane au început discret un proces menit să demonstreze fezabilitatea monedei digitale (moneda digitală a băncii centrale).
America nu este printre primele state care fac pași către introducerea monedei digitale – în China, India, Brazilia, Suedia sunt în curs proiecte pilot care testează moneda digitală. Aceasta funcționează prin îmbinarea tehnologiei blockchain ce stă la baza criptomonedelor cu politicile monetare tradiționale ale băncilor centrale. Spre deosebire de bitcoin, spre exemplu, care funcționează într-o rețea total descentralizată, monedele digitale sunt controlate și urmărite de guvern.
Este motivul pentru care China este foarte avansată în introducerea acestui sistem de plăți, pe care îl îmbină cu sistemul ”creditelor sociale”. Yuanul digital va permite guvernului să poată supraveghea total populația din punct de vedere financiar. Dacă un cetățean vorbește împotriva guvernului, conturile sale pot fi lesne anulate și poate fi scos imediat din viața economică a țării. Daca guvernul dorește, poate afla oricând cât de mult alcool sau carne a cumpărat un cetățean și de unde anume. Acest tip de supraveghere nu este teoretic – el a fost aplicat în cadrul programelor pilot din China.
Care sunt garanțiile că acest lucru nu se va întâmpla și în țările vestice care vor introduce moneda digitală? Nu există asemenea garanții. Nu exista nici măcar în Europa, unde sunt în vigoare unele dintre cele mai puternice legi care apără intimitatea cetățenilor. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a recunoscut că banca centrală de la Frankfurt, dar și băncile comerciale, va avea acces, fie el și limitat, la cantitatea uriașă de informații pe care utilizarea monedei digitale o oferă despre fiecare cetățean. Un articol publicat recent de Barry Eichengreen, profesor de economie la University of California, arăta că moneda digitală, stabilitatea financiară și confidențialitatea tranzacțiilor nu pot exista în același timp. Este ușor de înțeles că sacrificată va fi confidențialitatea tranzacțiilor cetățenilor. Guvernul olandez a lansat un program pilot pentru înregistrarea și monitorizarea tuturor tranzacțiilor financiare mai mari de 100 de euro.
Oficial, introducerea monedelor digitale este justificată prin nobile idei precum extinderea accesului la sisteme de plăți avansate. Guvernul indian a susținut că introducerea monedei digitale va ușura mult intrarea a sute de milioane din mediul rural în circuitul bancar, că în acest fel se vor putea direcționa bani către cei care au cu adevărat nevoie pentru viața de zi cu zi sau pentru a-i ajuta pe întreprinzători. Moneda digitală va ajuta și la transferurile bancare internaționale, foarte afectate acum de sancțiunile impuse Rusiei.
Însă mai puțin se vorbește despre cealaltă față a monedelor digitale: ele pot deveni un mecanism perfect de constrângere a cetățenilor și pot elimina de pe piață băncile comerciale. Plata cu monedă digitală poate fi ușor programată pentru a se putea realiza doar într-o anumită țară, iar în acest fel limitarea devine sinonimă cu anularea pașaportului unui cetățean, din cauza unei anume afilieri politice. Plata cu această monedă poate fi restrânsă la o anumită zonă geografica, și astfel se poate impune, spre exemplu, o carantină extrem de dură în cazul unor pandemii. O donație pentru un partid care nu este bine văzut de guvern sau de banca centrală poate duce la închiderea contului bancar sau la anularea pașaportului. Pe de altă parte, o donație pentru o anumită fundație sau ONG poate duce la o serie de facilități în sistemul monedei digitale – principii care se regăsesc în sistemul ”creditelor sociale” din China.
În perioada crizei datoriilor suverane din Grecia și a intervenției Băncii Centrale Europene, a FMI și a Comisiei Europene, sub atenta supraveghere a Germaniei, în Europa circula un banc despre relația fiscală dintre Germania și Grecia, scrie Mark Gullick, pentru Takimag. Un afacerist german bogat sosește în Grecia și găsește un hotel ce pare pe placul lui. Îl roagă pe patronul hotelului să-i prezinte camerele și, ca gest de bunăvoință, lasă 100 de euro pe masa recepției. Patronul zărește bancnota și își amintește că datora măcelarului 100 de euro. Își plătește repede datoria, iar măcelarul își amintește că datora 100 de euro brutarului. Bancnota se plimba prin întreaga localitate până ajunge în mâna cârciumarului, care își amintește că îi datora 100 de euro hotelierului. În acest fel, bancnota ajunge iarăși la recepția hotelului tocmai când afaceristul german, nemulțumit de ce văzuse, o ia și o bagă în buzunar, părăsind orașul.
”Iluzia că fiecare este plătit și că economia este în formă este dată de netrasabilitatea tranzacțiilor cu monedă fizică. Acesta este motivul pentru care guvernele ultracentralizate urăsc banii fizici, câtă vreme nu pot taxa ceea ce nu pot monitoriza”. Această problemă poate fi rezolvata de monedele digitale emise de băncile centrale.
”Generațiile din urmă își amintesc de vremea când îl cunoșteau personal pe managerul băncii unde își deschiseseră conturi. În era monedei digitale, lucrurile se inversează – managerul băncii (care este de această dată statul) este cel care știe totul despre clienții săi”, mai scrie Marck Gullick.
Monitorizarea prin intermediul monedelor virtuale a tranzacțiilor oricărui cetățean, inclusiv monitorizarea deplasărilor sale, a preferințelor sale alimentare, a vizitelor la medic, a donațiilor, amenzilor, bonusurilor sale pare să devină foarte repede o realitate. SUA și alte state occidentale par să se grăbească cu adoptarea monedei digitale, pentru a ajunge din urma China (lider detașat în acest moment), deoarece, se arată în articolul profesorului de la University of California, s-a răspândit ideea că dominația la nivel financiar și geopolitic va fi a statului/statelor care vor adopta cel mai repede moneda digitală.
O poveste din lumea chineza: dupa corona, chinezii ai dezvoltat foarte mult sistemul de Coron-App, cica pentru ptotectia populatiei si sanatatea publica. Si cu Corona App chinezesc se putea intra in magazine, scoli, merge cu autobuzul, vizita spectacole, … etc.
Intr-un oras chiezesc, s-au blocat ceva conturi la una sau mai multe banci, si populatia, aflind despre asta prin radio sau viu grai, multi s-au pornit spre centrul orasului sa demonstreze importiva nedreptatirii celor cu conturi blocate, si sa-si arate nemultumirea fata de astfel de practici.
Nici nu a inceput bine populatia nemultumita sa se miste si guvernul chinez, sau autoritatile din zona au dat un clic si toti din oras aveau Corona-App pe rosu. Nu mai puteau merge cu nici un autobuz, nu mai puteau cscoate bani de la atm, nu mai puteau intra in magazine, … Si toata povestea s-a terminat in mai putin de 20 de minute, fara sa escaladeze si fara vre-o demonstratie in centrul orasului, si „fara persoane nemultumite” dupa cum se vedea in presa sau pe strazile orasului respectiv.
Un clic poate fi foarte puternic, daca premizele si mijloacele sunt la indemina autoritatilor.
Un clic inseamna multa putere ce poate fi aratat oricind plebei si populatie.
La chinezi este deja practica normala, trist este ca sunt unii, nu trebuie sa cautam mult sa damde numele lor, ce vor sa implementeze, pentru „binele nostru”, astfel de mechanisme si pe la noi!