Bilanțul „Legii Bolojan”. Cum evaluează Ministerul Educației măsurile de criză din școli

Potrivit datelor oficiale, reducerea masivă a normelor plătite cu ora a reprezentat principalul canal de optimizare financiară pentru statul român. Numărul acestor norme a scăzut cu aproximativ 45%, de la 30.128 la 16.578, generând economii importante în primele luni ale anului 2026. În învățământul superior, cheltuielile cu plata cu ora au scăzut cu 15% față de anul 2024. Ministerul susține că această măsură a ajutat la stabilizarea finanțelor universităților într-un context economic dificil, scrie EduPedu.

Pe partea de rețea școlară, 516 unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică prin comasări. Autoritățile precizează că procesul a fost predominant administrativ, fără relocări masive de elevi și fără concedieri în rândul personalului administrativ. Totuși, reducerea funcțiilor de conducere a lăsat sute de directori fără posturi, deși nemulțumirile din sistem persistă din cauza noilor obligații de predare impuse managerilor rămași în funcție.

Profesorii au câte 20 de ore pe săptămână, iar clasele de liceu au ajuns la 34 de elevi

Implementarea legii a fost marcată de tensiuni în rândul cadrelor didactice, după ce norma de predare a crescut de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Această decizie a forțat mulți profesori să predea în mai multe școli pentru a-și putea completa norma. Cu toate acestea, raportul oficial arată că doar 72 de persoane au ales să își reducă norma și numai 126 au demisionat, numărul profesorilor titulari înregistrând chiar o creștere moderată.

O altă modificare majoră a fost ajustarea numărului de elevi repartizați în bănci. Limitele superioare ale efectivelor au fost majorate, astfel că o clasă de liceu poate ajunge din nou la 34 de elevi, față de limita anterioară de 26. Această măsură a dus la o scădere totală de 0,8% a numărului de clase din țară. Ministerul recunoaște că în mediul rural a crescut ponderea învățământului simultan, situație care necesită o monitorizare continuă pentru a evita suprasolicitarea profesorilor.

Fondul de burse pentru studenți, salvat parțial cu 60 de milioane de euro din bani europeni

Legea 141/2025 a lovit direct și în bugetele alocate studenților, fondul inițial de burse fiind redus substanțial pentru perioada următoare. Pentru a acoperi deficitul și a reduce riscul de abandon universitar, Ministerul Educației a apelat la o reconfigurare strategică a fondurilor europene. O infuzie de 60 de milioane de euro din programele operaționale a permis aducerea bugetului de burse din 2026 la un nivel similar cu cel din anii precedenți.

Sindicatele și asociațiile studențești continuă să critice aceste politici, amintind că pe lângă tăierile de burse, transportul cu trenul a fost limitat doar pe traseul dintre domiciliu și facultate. În paralel, ministerul a solicitat universităților să înființeze programe de studii cu dublă specializare pentru ca profesorii din mediul rural să nu mai fie obligați să facă naveta între mai multe unități școlare.

CITEȘTE ȘI

„I Will Survive”, varianta educație. Ministrul Mihai Dimian, discurs inedit la 35 de ani de UAB – VIDEO