Creșterea inflației din ultima perioadă, incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației ce provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului și al produselor agroalimentare și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global sunt motivele pentru care conducerea Băncii Centrale a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25%. Este pentru a doua oară în ultima lună când BNR a decis majorarea ratei dânzii-cheie, după ce în ianuarie a săltat-o de la 1,75% la 2%. Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32 la sută, de la 3,23 la sută în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staţionare, dar peste nivelul prognozat. Evoluţia a fost determinată, în principal, de accelerarea inflaţiei de bază şi, în mică măsură, de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a preţului tutunului.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (se calculează pe baza indicelui prețurilor de consum din care se exclud prețurile administrate și cele cu o volatilitate ridicată, precum legume, fructe, ouă, combustibili) a continuat să crească, până la 2,5 la sută în decembrie 2017, de la 2,3 la sută în noiembrie. În contextul menținerii tendinței de lărgire a excedentului de cerere agregată din economie și al costurilor de producție în creștere (forță de muncă, utilități), majorarea a vizat toate categoriile de bunuri şi servicii, dar mai ales segmentul alimentelor procesate, afectat suplimentar de unele şocuri pe partea ofertei, comune la nivel european. Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,3 la sută în luna decembrie 2017, de la 1,0 la sută în noiembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,1 la sută, de la 0,9 la sută în luna anterioară.
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2018, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia în ultima parte a anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt, în principal ca urmare a relativei intensificări a efectelor inflaționiste recente și anticipate ale factorilor pe partea ofertei, asociată cu presiuni ale factorilor fundamentali.
Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din condițiile de pe piața muncii și din evoluția prețurilor administrate.
Prețuri mai mari și Robor în creștere
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu estimează o creștere a prețurilor în prima parte a anului. ”Noul scenariu evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflației, succedate de o temperare în ultima parte a anului”, a explicat Isărescu. ”Până spre Paște o să avem creșteri de prețuri”, a întărit șeful BNR. Isărescu a precizat că se vor scumpi și creditele în lei, chiar dacă doar marginal. ”Roborul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi, iar creditele în lei se vor scumpi marginal. Majorările nu sunt de amploare. Dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, aceasta s-a situat la 5-6%. Trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am dat-o astăzi urmăreşte să juguleze inflaţia care acum este determinată în mare măsură de unele preţuri şi preţul ţiţeiului. Vrem să temperăm inflaţia şi odată cu ea şi majorările de dobânzi”, a spus Isărescu.
Consumul, motorul creșterii economice
Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul III 2017 reconfirmă dinamica înaltă a PIB real, de 8,8 la sută. Determinantul major al acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, nivelul atins (12,5 la sută) fiind similar celor din perioada precriză. Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii. O contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale).
Exportul, aport negativ la PIB
Aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.
Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale însoţită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real. Deficitul comercial şi-a accentuat evoluţia nefavorabilă, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor.
Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în decembrie 2017, într-un ritm anual de 5,6 la sută, în condiţiile în care componenta în lei a crescut în termeni anuali cu 15,8 la sută; ponderea acesteia în total credit s-a majorat la 62,8 la sută (de la un minim de 34,6 la sută în mai 2012).
Incertitudinile externe
Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile și riscurile legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile preţurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore.
Date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,25 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Extraordinara inflatia si implicit foarte potrivita marirea de dobanda. Sigura intrebare este de ce dobanda la depozite nu creste? Asa ar putea si populatia sa-si protejeze economiile, nu doar profiturile bancilor. Sau Banca nationala e a Romaniei, nu a romanilor?
HAIDUCIA IN RO ESTE ATAT DE MARE SI PROFUNDA INCAT TREBUIE SA INTERVINA O DECIZIE A NATO PRIN CARE SA SE DESEMNEZE UN PREMIER MILITAR . In democratia balcanica GRECIA SI TURCIA au avut perioade cand GUVERNELE lor au fost conduse de catre GENERALI MILITARI pentru a readuce in coordonate normale mersul istorie acestor state. Romania VA AVEA O DEMOCRATIE EUROPEANA si va pasi pe calea progresului general cind relatia actuala POLITICA = MAFIOTISM + IMORALITATE + INCOMPETENTA + GOLANIE + MARLANIE + AVARISM+ TRADARE va fi inlocuita cu POLITICA = MORALITATE + COMPETENTA + DARUIRE PENTRU SEMENI + NOBLETE + VOLUNTARIAT + PREVIZIUNE IN INTERES NATIONAL + PATRIOTISM si cind sfera politica ori sistemul politic va contine mai putina demagogie, dusmanie, rautate decat exista in prezent si va avea mult mai multa credibilitate si performanta, dar si oameni din randul ELITELOR, cu demnitate si de caracter.
BIBICU-LE, odata atat era dobanda de 2-3% pe care o primea cel ce economisea niste bani acum vrei sa traiesti din imprumuturi pe spinarea aceluia care a avut nenorocul sa puna un ban de o parte si care vede cum anual cu o inflatie anuntata de 2-3%, banii lui se depreciaza si altii se distreaza pe seama lui. Asa ca daca vrei dictatura militara pentru a-i obliga pe unii sa te tina din economiile lor fa-o, doar din 2000 poporul plateste barbatii apti de munca iesiti la pensie la 40-45 de ani, v-ati plictisit, vreti o hunta militara, asta este sub semnul latinitatii putem trai ca in America de sud.
Mai sa fie , cum stie isarescu ca sapar scumpiri de Paste ! 🙂 😉
Probabil că BNR-l lui Isărescu a rămas în COMUNISM!. Într-o economie de piață, regulile în ceea ce privesc prețurile, sunt cele date în funție de CERERE și OFERTĂ!. Toți se vaită că plătesc rate mai mari la bănci că crescut ROBOR, EURO, sau alte invenții, dar nimeni nu spune de ce dobânzile la depozite sunt real-negative. Rușine BNR!.
Inainte de a face previziuni, ar fi bine sa ne spuneti cum au crescut dobanzile in SUA si pretul barilului la Bursa din NY, in jur de 61-63$ fata de 37$ acum cativa ani in urma, iar dupa o zi cu emotii DJ urca, asa ca Romania poate stagna daca vrea, dar pentru acest lucru ar trebui sa se izoleze sa nu aiba schimburi economice, sa boceasca, privind cum populatia ia drumul acelor tari unde inflatia si dobanzile se misca fara a fi o tragedie indusa in randul unor oameni care se lasa manipulati fara sa gandeasca rational. Priveam o doamna revoltata de tot ce aude, dar ea are la batranete familia fiicei, nepotul pe acelasi palier, o alta doamna isi traieste clipele in singuratatea a miilor de km ce o despart de fii plecati peste ocean. Cand nu inveti sa pretuiesti linistea unui camin plin de cei dragi viata devine un cosmar hranit cu stiri.
Economia bancilor e in crestere. Nu a oamenilor obisnuiti. Spania a avut nevoie de nu stiu cate pachete de salvare sa fie scoasa din insolventa. Portugalia la fel. Irlanda la fel. Ungaria la fel. De Grecia, nici nu mai spun. In SUA lucrurile s-au imbunatatit pentru ca Trump le-a taiat macaroana imigrantilor care iau moca ajutoare de la stat. Dar situatia nu s-a schimbat cu mult. Ne paste inca o criza economica similara cu aia din 2008. Uita-te pe harta tarilor cu cele mai mari datorii externe; tot occidentul este colorat cu rosu! Partea buna e ca daca romanii vor avea mai putini bani, vor inceta sa-si mai cumpere masini aiurea iar plozii nu vor mai avea 4-5 smartphonuri sa ne deranjeaza linistea. Deci macar vom avea mai mult loc pe strazi si nu ne vor mai deranja toti plozii cu smartphonurile lor.
Nu ne paste o nou criza ea este un CICLU FIRESC, o octogenara spunea ca ritmicitatea lor este din zece in zece ani, asa ca dupa ce sinusoida urca intr-o zi va cobora. Cat de mult? Banuiesc ca atat cat a si urcat. Deci nici in privinta consecintelor nu suntem nepregatiti, ci doar unii fac pe orbii, este problema lor.
Considerați că Ministerul de Finanțe ar trebui să mărească acciza la vinuri, pentru a fi confirmate „previziunile” C.A. al BNR referitoare la inflație, însă pentru anul viitor așa cum reglementează legislația aplicabilă în domeniul fiscal ?
Isarescu este adevaratul iepuras de Paste, cum le stie el pe toate, de parca el le provoaca.
Cea mai cea dintre banci este rusine sa spuna cat este dobanda, dar putem intelege, calcula daca la 500 de lei castigi 0,02lei pe luna deci enorma de 0,048% pe an, ca sa nu credeti ca-i iata:0,02×100:500x12luni=0,048% pe an, iar la 6 luni celasi simulator indica un castig ENORM de 0,74 lei. Deci pensionarul care ar merge cu metro la banca ar iesi in pierdere dupa economisire cu aproape 10 lei, sa nu uitam ca FISC-ul v-a cere impozit pe uriasul profit de 0,74 lei la 6 luni, pentru care se vor cere declaratie scrisa,inca 5 lei biletul, in consecinta, bancile sa vedem de unde vor face rost de bani pentru ca s-ar putea ca populatia sa renunte sa mai economiseasca, este drept ca salariile si pensiile ofera o sursa de lichiditati fara nici un cost, ba aduc si comisioane de administrare, etc.
…nu prea „arată” bine Manole…cam „bolnăvior” …deabia vorbea…cine știe..poate om avea „noroc” !…și scapă…
Speri sa vina unul care sa desfiinteze rezerva nationala ca tu sa te imprumuti ieftin si apoi sa speri ca te ia Noe pe corabie? Jalnic. Nu uita:”cine sapa groapa altuia poate cadea in ea”.