UPDATE Bolojan dă vina pe Ciolacu pentru recesiune. Răspunsul fostului premier

UPDATE, 13.55: Marcel Ciolacu a reacționat la mesajul lui Ilie Bolojan tot printr-o postare pe Facebook. Fostul premierul spune că datele din 2024 au fost „coafate” pentru a transforma creșterea economică în recesiune „doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan”.

„Acestea este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât așteptările tuturor anailiștilor. Dacă ieri, marii influenceri economici de dreapta susțineau că se așteaptă la o mică corecție, azi veți vedea titluri de genul „pentru actuala scădere a economiei nu e de vină Bolojan, ci tot Ciolacu‟!

Sunt convins, însă, că românii nu mai pot fi prostiți cu cifre. Ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”, a scris Marcel Ciolacu.

Acesta l-a mai acuzat pe Ilie Bolojan de „ipocrizie absolută” când „se laudă cu creșterea economică de 0,6% pe 2025, deși nu are vreun merit”.

„Totul are la bază numai avansul din primele două trimestre din an – când el doar făcea figurație la Cotroceni. Următoarele două trimestre i se datorează exclusiv, iar acestea sunt echivalente cu recesiunea.

Acestea este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează viețile oamenilor! De fapt, acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cine vrea să vadă adevărul, am atașat un clip cu atitudinea lui Bolojan, din 2018, pe când era baronul absolut din Oradea și îi trata pe medicii de acolo ca pe niște sclavi”, a mai precizat Marcel Ciolacu.

Știrea inițială

Într-o postare publicată vineri pe Facebook, șeful Guvernului arată că anul 2025 a adus o creștere economică de 0,6%, în contextul unei schimbări rapide, „în numai șase luni”, a direcției economice. Potrivit acestuia, vechiul model, susținut de cheltuieli ridicate și împrumuturi, a creat doar o aparență de prosperitate, dar a accentuat dezechilibrele interne și externe.

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, scire Ilie Bolojan.

2024: deficit mare, creștere mică

Bolojan descrie anul 2024 drept „atipic”. Un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB și un deficit extern de 8,2%, în condițiile unei creșteri economice reale sub 1%.

Explicația premierului este că banii au fost direcționați în principal spre consum curent și cheltuieli rigide, nu către dezvoltare.

„Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”.

CITEȘTE ȘI: Grindeanu numește recesiunea tehnică „o rușine pentru întreaga coaliție”: „PSD își asumă o parte”

2025: disciplină fiscală și corecție

În iulie 2025, spune premierul, a început redresarea printr-o corecție de aproximativ 1% din PIB. Ajustarea a generat costuri sociale și nemulțumiri, însă, în pofida frânării economice așteptate, creșterea s-a menținut la 0,6%.

„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”.

Diferența, susține Bolojan, constă în natura acestei creșteri. Una susținută de investiții reale și factori structurali, nu de consum alimentat din deficit.

„Problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, completează premierul

Premierul insistă că România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție necesară. Recesiunea tehnică temporară, concluzionează Bolojan, reprezintă prețul unei tranziții către „o economie mai solidă și mai competitivă”, capabilă să genereze prosperitate pe termen lung fără a se baza pe împrumuturi tot mai costisitoare.

România, oficial în recesiune tehnică

România a intrat oficial în recesiune tehnică. Produsul intern brut al țării a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III din 2025, conform celor mai noi date publicate de Institutul Național de Statistică. Este a doua lună consecutivă în care România înregistrează o scădere a PIB-ului.

Astfel, România înregistrează o a doua scădere consecutivă. PIB-ul din trimestrul III al anului 2025 a reprezentat 99,9% din cel din trimestrul II.

„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,6%”, mai transmite INS.