România, oficial în recesiune tehnică. PSD: Miracolul de la Bihor aproape a ucis pacientul

O scădere a activității economice este definită mai întâi prin identificarea unei recesiuni tehnice. Fenomenul de recesiune tehnică înseamnă strict apariția a două scăderi consecutive ale produsului intern brut al unei țări. Economiștii se folosesc de acest indicator pentru a preîntâmpina un declin financiar.

Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, anunță INS.

Astfel, România înregistrează o a doua scădere consecutivă. PIB-ul din trimestrul III al anului 2025 a reprezentat 99,9% din cel din trimestrul II.

„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,6%”, mai transmite INS.

Bolojan nu părea îngrijorat de recesiune tehnică

Premierul Ilie Bolojan a transmis înaintea acestor statistici că o contracție economică este firească în contextul măsurilor de austeritate. Bolojan nu părea îngrijorat de posibilitatea recesiunii tehnice.

„Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nici o țară, în care s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare, care să nu aibă un efect de contracție economică. Dacă ea rămâne la un nivel în care este o creștere minimă, sau dacă este o scădere economică, asta va rămâne de văzut”, a afirmat Bolojan luni seara, la Digi24, conform Mediafax.

„Important este să nu fie pe termen lung această contracție, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre și după aceea să vedem că, prin ceea ce se întâmplă, prin scăderea importurilor, prin creșterea exporturilor, prin scăderea ratei inflației, ceilalți indicatori economici ne duc într-o zonă în care se fac ajustările economice și economia se așază pe niște baze mai sănătoase.”

Fost premier liberal: Socialiști de ocazie care vor să scuze măsurile

Fostul premier Florin Cîțu a criticat dur Guvernul Bolojan după intrarea României în recesiune tehnică.

„E momentul să scoatem statul din economie. Este momentul să revenim la o economie guvernată de măsuri liberale. Mai ales că în 2026 deficitul trebuie să scadă cu 16 miliarde lei (în 2025 a scăzut cu 6 miliarde lei)”, a scris Cîțu pe rețelele de socializare.

Florin Cîțu îl acuză pe Bolojan de luarea unor „măsuri socialiste”. Fostul premier cere revenirea la liberalism și critică susținătorii austerității, pe care îi numește „socialiști de ocazie”.

„Dar poate cel mai trist lucru din ultimele 6 luni e altceva: apariția unui nou grup de socialiști de ocazie. Până în vară „urau” taxele mari. Acum le susțin. Și ca să le justifice au înghițit retorica socialistă pe nemestecate: e „normal” să scadă economia, e „normal” să scadă consumul, e „ok” să suferim, „tratamentul e dur dar o să fie bine”.

Nu. Nu e normal. E rezultatul unor politici proaste.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de guvernare cu măsuri liberale: taxe mai mici, reguli simple, stat mai puțin în economie și mai mult spațiu pentru sectorul privat.”

Prima reacție PSD la recesiune: Opriți omul cu barda

Șeful social-democraților din Arad, Mihai Fifor, a scris pe Facebook că anunțul recesiunii tehnice ridică necesitatea găsirii unor vinovați și opririi „omului cu barda”.

„Acum… imaginați-vă un pacient intrat într-o sală de operație pentru o intervenție chirurgicală absolut banală. În locul unei echipe de chirurgi, în sală apare cineva cu o bardă. Încruntat nefiresc, sigur pe el, nu ezită, aplică „tratamentul” cu convingerea că știe exact ce face. Taie, taie, taie… În timp ce loviturile continuă, aparatele încep să indice degradarea funcțiilor vitale. Apoi vine semnalul critic.
Stop. Pacientul a intrat în stop.

Din acest punct nu mai există dezbatere teoretică. Nu mai analizezi justificări, nu mai cântărești intenții. Te întrebi dacă îl lași pe omul cu barda fără nicio pregătire medicală să continue sau dacă îl oprești și aduci în sală urgent medici capabili să salveze pacientul”, a scris Fifor.

Mai departe de metafore, Fifor dă și un nume clar care trebuie să fie pus sub semnul întrebării după acest anunț.

Fifor: Miracolul de la Bihor aproape c-a ucis pacientul

„Azi INS confirmă două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului: România în recesiune tehnică. Zona explicațiilor tehnice se închide. România a intrat oficial în recesiune. Începe evaluarea politică.

Iar evaluarea va avea inevitabil un nume, unul cu care acest episod va intra în literatura de specialitate: efectul Ilie Bolojan asupra economiei România.”

Mihai Fifor a definit ironic, în postare, „efectul Bolojan”.

„Miracolul de la Bihor, care a promis ordine și competență aproape a ucis pacientul. Liderul care a justificat duritatea prin stabilitate a reușit doar blocarea economiei, sărăcirea românilor, afectarea profundă a coeziunii sociale având ca rezultat vulnerabilizarea strategică a României.

În politică, ruptura dintre promisiune și rezultat are efecte devastatoare. Pentru că, dincolo de simboluri, recesiunea tehnică pune în mișcare mecanisme economice concrete.

Efectul Bolojan? Veniturile bugetare s-au comprimat, investițiile private intră în așteptare, consumul se prăbușește, companiile își reduc planurile de extindere, iar finanțarea tinde să se scumpească.”

Fost ministru PSD al Finanțelor: Bolojan a băgat România în gard

Fostul ministrul al Finanțelor din Guvernul Ciucă, dar și ministru al Investițiilor Europene în Guvernul Ciolacu, social-democratul Adrian Câciu, a pus recesiunea tehnică pe spatele premierului Bolojan.

„Țara este în gard! Contracția este majoră! Iar trimestrul I 2026 este tot pe minus pentru că Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economică și adoptarea bugetului în decembrie

Bolojan a bagat România în gard! Din punctul meu de vedere este cel mai slab premier din istorie. Alții ar fi spus ca e incompetent!”, a scris Câciu pe rețelele de socializare.

Metodele de estimare ale PIBT

„Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului intern brut trimestrial:

• surse statistice: anchete infraanuale privind producţia industrială, de construcţii, servicii, comerţ; contul de producţie al agriculturii calculat pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii; anchete infraanuale privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi;
• surse financiar-contabile: bilanţuri contabile ale instituţiilor financiare;
• surse administrative: execuţia bugetului de stat şi a bugetelor locale, precum şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; Balanţa de plăţi externe”, explică INS.