Călătorii fascinante prin momente muzicale celebre, la ONB

„Romeo și Julieta”, spectacol de balet

Astăzi, începând cu ora 18:30, puteţi viziona spectacolul de balet Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev. Regia și coregrafia sunt semnate de către Renato Zanella, decorurile au fost create de Alessandro Camera (Italia), costumele de către Carla Ricotti (Italia), iar light design-ul de Vinicio Cheli (Italia). La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. În rolurile principale pe scenă vor evolua prim-soliștii Ada Gonzalez în rolul Julietei și Robert Enache în rolul Romeo.

Pentru acest spectacol, coregraful și regizorul Renato Zanella a venit cu o concepție modernă, plasând celebra poveste de dragoste într-un context artistic de avangardă, după cum însuși a mărturist:

“Romeo și Julieta este povestea nemuritoare a unei iubiri ce are loc într-una dintre cele mai dificile perioade din istorie, în Evul Mediu. Puterea, războiul și religia par să conspire împotriva purității, a simplității vieții și a libertății: care tabără va învinge?

Mă tot gândeam cum poate fi spusă această poveste în ziua de azi, dar nu numai din punctul de vedere al coregrafiei. Mai există această intrigă și azi? Cum putem explica asemenea dragoste generațiilor actuale?

Îmi imaginam cum în Verona de azi, un oraș ce păstrează arhitectura și strălucirea acelor timpuri, totul se întâmplă în continuare între zidurile cetății. Shakespeare vedea în aceste ziduri granița dintre Rai și Iad, frumusețea și spiritul orașului l-au inspirat pe scriitor peste măsură. Dar deși azi piețele orașului nu mai au târguri de animale și nici familiile puternice nu se mai luptă cu spada pe străzi, noua societate a rămas divizată și competitivă, asemănându-se destul de mult cu situația din vremurile descrise de renumitul dramaturg.

Competiția din ziua de azi se referă la imagine, sporturile practicate, luxul din viața fiecăruia, toate acestea traducându-se însă în final tot în putere și control. Acesta e contextul actual în care trebuie să plasăm povestea imaginată de Shakespeare la 1597, păstrând în același timp elementele cheie din scenariu: inocența și simplitatea. E clar că personajele poveștii noastre, Romeo și Julieta, au fost închipuite drept personalități puternice, de o educație aleasă, inteligenți, așadar invidia sau frica de competiție le vor fi fost necunoscute.

A privi pe cineva în ochi și a te îndrăgosti fulgerător e ceea ce-și dorește toată lumea. Oricine își dorește ca puterea dragostei din acest moment de sublimă inocență să aducă pace și să unească oamenii.. Așadar întrebarea mea și provocarea pe care o adresez acum publicului este dacă nu cumva chiar acesta este adevăratul mesaj pe care a vrut sa-l transmită Shakespeare prin această poveste?”

Următoarea rezprezentație a spectacolului va avea loc vineri, 29 iunie, începând cu ora 18:30.

Opera Națională București dedică ziua de 1 IUNIE copiilor

La ora 11:00, ziua începe cu  un spectacol de excepție în foaier Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart, în regia Andei Tabacaru, iar de la ora 17:00, pe scena mare a Operei Naționale București va avea loc reprezentația Albă ca zăpada şi cei șapte pitici, pe muzica lui Cornel Trăilescu.

Realizatorii spectacolului  Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart, respectiv –Anda Tabacaru regie, Smaranda Morgovan conducere muzicală, Adriana Urmuzescu scenografie- invită micii spectatori într-un univers plin de culoare, fascinant, cu personaje pe care, cu siguranță, le vor îndrăgi. Muzica încântătoare a lui Mozart, melodiile pline de inspirație îi vor însoți în această poveste minunată (la pian Anatol Rogut, la flaut Nicoleta Amzulescu, la celestă Maria Paladi). Participarea Corului de Copii al Operei Naționale București va aduce ineditul în desfășurarea acțiunii, însoțind permanent personajele operei – mișcarea scenică Ileana Sora.

Capodopera mozartiană a fost adaptată pentru copii, subiectul operei putând fi interpretat, datorită originalității sale și muzicii fermecătoare, ca un basm plin de învățăminte în care se confruntă adevărul și minciuna, curajul și lașitatea, Întunericul și Lumina, prietenia și trădarea.

Compozitorul spectacolului pentru copii Albă ca zăpada şi cei șapte pitici, Cornel Trăilescu mărturisea despre montarea de pe scena ONB: „Consider că educaţia muzicală şi drumul muzical încep din copilărie, însă cu obligaţia de a da copilului piesele pe care le agreează şi le înţelege. Asta presupune un limbaj special, atractiv. Cum se poate explica faptul că basmele, cu lumea lor mirifică, exercită şi astăzi o forţă de atracţie irezistibilă? Să fie oare pentru că întâmplările şi eroii lor reprezintă de fapt proiecţii simbolice în fantastic ale unor năzuinţe dintru-nceput ale umanităţii? Oricum, basmele trăiesc, şi nu numai pentru că celor mici le place să le asculte, ci şi pentru că celor mari le place să le povestească. Ele ne vrăjesc la fel, indiferent de vârstă.”

„Evgheni Oneghin” în regia lui Ion Caramitru

Joi, 31 mai, începând cu ora 18:30 sunteţi invitaţi la spectacolul Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski în regia lui Ion Caramitru. Decorurile poartă semnătura Mariei Miu, costumele sunt creația Vioricăi Petrovici, iar lighting design-ul a fost realizat de către Chris Jaeger. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.

„Evgheni Oneghin a fost și a rămas, poate, opera care m-a contrariat cel mai mult, din cauza existenței acelei dublări dintre textul lui Pușkin și muzica romantică a lui Ceaikovski, ce ajung să se anuleze într-un fel reciproc, ceea ce pe mine m-a ajutat să pot descrie și arăta totul în secvențe cinematografice, care pot fi folosite mai bine. Am acceptat, astfel, să mă apropii și de subiect, pentru că de muzică eram, oricum, deja îndrăgostit.

Evgheni Oneghin este istoria unei epoci, a acelei sensibilități rusești, cât și un moment de viață veritabil”, afirma Ion Caramitru

Opera Evgheni Oneghin a fost reprezentată pentru prima oară la data de 17 martie 1879 de către studenții Conservatorului din Moscova, sub conducerea muzicală a lui Nicolai Rubinstein. Ceaikovski se temuse de lipsa efectelor scenice, deoarece opera fusese concepută ca o „dramă lirică intimă, dar puternică”, după cum el însuși a caracterizat-o.

După doi ani de la prima reprezentație, opera a intrat în repertoriul Teatrului Mare din Moscova, la data de 11 iunie 1881, devenind în curând una dintre lucrările preferate ale publicului. De atunci, popularitatea acesteia a crescut continuu, devenind, în timp, parte a patrimoniului muzical universal. Minunatele arii ale Lenski, Oneghin și aria Tatianei sunt cunoscute de iubitorii de muzică din lumea întreagă.

Opera Evgheni Oneghin a fost reprezentată pentru prima dată în România în stagiunea 1937 – 1938, pe scena Operei Române (fosta denumire a Operei Naționale București), sub bagheta dirijorului Egizio Massini și în regia lui Sigismund Zaleski.

Tenorul Daniel Magdal, invitat în spectacolul „Turandot”

Sâmbătă, 2 iunie, la ora 18:30, nu rataţi opera semi-stage Turandot de Giacomo Puccini. Regia poartă semnătura lui Ștefan Neagrău, scenografia a fost realizată de Viorica Petrovici, iar conceptul video de către Andreea Bițulescu. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.

Pentru această reprezentație publicul spectactor îl va putea urmări pe tenorul Daniel Magdal în rolul Calaf.

Turandot este o operă în trei acte compusă de Giacomo Puccini, pe un libret de
Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi „1001 de zile” (secolul al XVIII-lea). Partitura, pe care Puccini a lăsat-o neterminată, a fost finalizată de Franco Alfano.

Premiera mondială a avut loc în data de 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub bagheta lui Arturo Toscanini. În timpul concertului inaugural, la un moment dat, dirijorul a întrerupt spectacolul la momentul din partitură până unde compusese Puccini și a spus: „în acest moment, maestrul a pus jos pana”. După un moment de tăcere în sală, de la balcon s-a auzit: „Viva Puccini!” urmat de ovațiile publicului.

Opera lui Puccini a devenit de-a lugul timpului cunoscută în întreaga lume pentru
Nessun dorma, aria celebră din actul final intrpretată de cele mai grele nume de tenori din toate timpurile.

Tenorul Daniel Magdal și mezzosoprana Rossana Rinaldi, în „Aida” lui Verdi

Duminică, 3 iunie, începând cu ora 18:30 sunteţi aşteptaţi la spectacolul Aida de Giuseppe Verdi. Regia poartă semnătura lui Plamen Kartalov, scenografia a fost realizată de către Viorica Petrovici, iar coregrafia de către Francisc Valkay. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.

Spectacolul Aida, pus în scenă la Opera Națională București de către regizorul bulgar Plamen Kartalov, aduce în fața publicului o poveste de dragoste exotică într-un mod spectaculos, demn de marile montări de operă tradiționale. Plamen Kartalov și scenografa Viorica Petrovici, în colaborare cu Francisc Valkay, au reușit să recreeze pe scenă cadre de inspirație istorică, să reproducă aspectul grandios al monumentelor Egiptului antic, epoca în care se petrece acțiunea operei lui Giuseppe Verdi.

Spectacolul nu își propune numai să prezinte spectatorilor tablouri cu încărcătură istorică, ci și să le înfățișeze o poveste tragică de iubire în care tema principală este dragostea, sub toate formele ei, de la cea dintre un bărbat și o femeie la dragostea de patrie, respectul și iubirea față de părinți. Temele secundare sunt sacrificiul din iubire, respectul față de lege și stat, condiția umilitoare a celor înfrânți și aroganța învingătorilor, invidia și gelozia ca motoare principale pentru acțiunile personajului negativ, prințesa egipteană Amneris.

Producția de pe scena Operei Naționale București slujește din toate punctele de vedere, prin regie, scenografie și coregrafie, stilul romantic de spectacol de operă, cu eroi puși în situații dramatice, cu abundență de culoare și efecte de lumină, folosește teatralitatea acestui stil și poate de aceea rămâne autentic și verosimil la mai bine de douăzeci de ani de la premieră.

Pentru această reprezentație publicul spectator îi va putea urmări pe tenorul Daniel Magdal în rolul Radames și pe mezzosoprana Rossana Rinaldi în rolul Amneris, în calitate de invitați ai Operei Naționale București.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.