UE se pregăteşte pentru scenariul unui atac hibrid cu numeroase victime. „Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”

Discuţiile despre scenariul unui atac de coşmar au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii UE din toate cele 27 de ţări, reuniţi într-un „format restrâns”, fără telefoane sau asistenţi.

Dezbaterile s-au intensificat de la descoperirea unei drone încărcate cu explozivi pe aeroportul din Leipzig, în luna august, au declarat diplomaţii şi oficialii citaţi sub acoperirea anonimatului.

Ultimele discuţii s-au concentrat asupra riscului unor atacuri mai grave, care provoacă victime la scară largă.

O reuniune a ambasadorilor UE de miercurea trecută s-a axat în mod specific pe astfel de exemple, spun doi diplomați.

UE afirmă că Moscova a intensificat o campanie de atacuri cibernetice, sabotaj şi alte operaţiuni sub acoperire pe întreg teritoriul blocului european.

Democraţiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de ameninţări”, a declarat comisarul european pentru justiţie, Michael McGrath.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”

Discuţiile dintre diplomaţii şi miniştrii UE s-au concentrat pe desfăşurarea echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă, deblocarea unor fonduri ale UE pentru a ajuta statul afectat şi modul în care liderii instituţiilor UE ar trebui să comunice, a declarat un oficial al UE.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru ceva grav”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE. „Din păcate, Leipzigul ne-a arătat că un incident foarte grav, ceva care provoacă numeroase victime, nu este exclus”, a punctat el.

Un al doilea oficial al UE a adăugat: „Având în vedere amploarea şi dimensiunea acţiunilor Rusiei, este inevitabil să nu apară victime mai devreme sau mai târziu. Este un adevărat noroc că nu au existat încă”.

Blocul european este zguduit de relatări aproape zilnice despre aşa-numite atacuri hibride – o denumire folosită de UE şi NATO pentru a descrie activităţi subversive care nu ating pragul unui act direct de război.

Marţi, mai mulţi marinari au fost declaraţi dispăruţi după ce nava lor a fost scufundată de drone în Marea Neagră, potrivit oficialilor bulgari.

Acest incident a urmat incidentului de la aeroportul din Leipzig, unui incendiu suspect la o staţie terestră poloneză care gestionează comunicaţiile Starlink şi unui complot care urmărea plasarea unor dispozitive incendiare în hub-uri de transport comercial din UE şi Marea Britanie.

Toate acestea se alătură încălcărilor regulate ale spaţiului aerian ale ţărilor UE.

UE sau NATO?

Dacă mai mulţi cetăţeni ai statelor membre ale UE sau ale NATO ar fi ucişi în ceea ce ar părea un atac, presiunea de a acţiona va fi copleşitoare asupra ambelor instituţii.

Discuţiile la nivelul UE stârnesc critici din partea unor capitale, care susţin că UE îşi depăşeşte rolul în materie de securitate şi riscă să dubleze funcţiile esenţiale ale NATO, alianţa transatlantică care a stat la baza securităţii europene timp de 80 de ani.

„Există riscul ca acest lucru să creeze o mare confuzie pentru factorii de decizie de la toate nivelurile”, a declarat Oana Lungescu, expert la RUSI şi fostă purtătoare de cuvânt a NATO. „Dacă există confuzie sau suprapuneri, acest lucru riscă să încetinească procesul decizional, ceea ce are implicaţii, deoarece timpul este întotdeauna esenţial”, subliniază ea.

O altă problemă o reprezintă lipsa comunicaţiilor securizate în cadrul UE şi suspiciunea că informaţiile sensibile împărtăşite în cadrul reuniunilor ambasadorilor pot fi divulgate, au afirmat mai mulţi diplomaţi.

Informaţiile conform cărora fostul ministru de externe al Ungariei a împărtăşit conţinutul discuţiilor la nivel de lideri cu omologul său rus nu au făcut decât să adâncească aceste îngrijorări, determinând capitalele să limiteze informaţiile cu adevărat sensibile la formatele NATO.

Pentru a evita confuzia cu privire la rolul fiecăruia în cazul unui eveniment cu victime în masă, Lungescu a afirmat că ambele părţi ar trebui să-şi împartă sarcinile: NATO să se ocupe de schimbul de informaţii şi de descurajarea militară, iar UE să se concentreze pe răspunsul civil.

Strategia europeană de securitate

În ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene, ţinut la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus un „protocol de securitate în caz de urgenţă” pentru a ajuta statele UE să se coordoneze exact în genul de scenariu discutat.

Protocolul, alături de propunerea lui von der Leyen de a crea un „Consiliu European de Securitate”, este de aşteptat să fie inclus într-o „Strategie europeană de securitate” de referinţă, care urmează să fie publicată la începutul lunii noiembrie, spun doi diplomaţi.

Însă mai mulţi diplomaţi s-au opus, susţinând că aceste eforturi ar necesita luni întregi pentru a fi puse în aplicare şi ar putea duplica funcţii care există deja în cadrul UE.

În loc să creeze noi formate care să sporească complexitatea, UE ar trebui să se concentreze mai mult pe instrumentele de răspuns la crize de care dispune deja, spune un diplomat naţional de rang înalt.

Citește și:

Atacurile hibride ale Moscovei obligă Bruxellesul să impună noi restricții diplomaților ruși