Aţi mai văzut o carte veselă şi colorată care să danseze în librărie?! Da, ele există şi sunt din ce în ce mai căutate de către cei mici. În forma sa evoluată, o pagină de carte „pop-up” aminteşte de origami. Cărţile animate sunt create astfel încât dau impresia că personajele ies în afara paginilor, se mişcă. Dintre autorii cei mai de succes din ultima decadă îi amintim pe Robert Sabuda şi Matthew Reinhart.
Personajele benzilor desenate, eroi din fabule, dar şi arhitecturi şi ilustraţii ştiinţifice „explodează” în paginile publicaţiilor care din anii ’30 s-au bucurat de aprecierea adulţilor şi copiilor. Ieri, ca şi azi.
Atunci când deschizi o carte nouă, auzi un sunet particular asemănător cu „pop”, ce derivă din termenul englez „pop-up”, folosit pentru prima dată de editorul newyorkez Blue Ribbon, care, în 1933, l-a înregistrat pentru a descrie ilustraţiile mobile, născute din acest sunet al pasiunii pentru onomatopee. El a prezentat astfel şi cuvintele „crash”, „gulp”, „bang”. Astfel s-a născut un tip particular de cărţi care au produs o mare bucurie celor mici: „Pop-Up”.

Pop-Up Mickey Mouse de Walt Disney, 1933
În ultimul timp au apărut ilustraţii tridimensionale care par că izbucnesc către cititor ca o surpriză, intrând în categoria cărţilor animate care îşi au originea în secolul al XV-lea. Cea mai veche carte animată cunoscută datează, de fapt, din secolul al XIII-lea şi a fost scrisă de misticul şi poetul catalan Ramon Llull de Majorca. Alte cărţi de acest fel, cu imagini mobile, arlechinade sau combinaţii între ele, amintesc de existenţa unor volume vechi, cum ar fi o ediţie, citată adesea, a „Călătoriilor lui Jean Mandeville”, călător englez din secolul al XIV-lea, care conţine şi gravuri în lemn cu voleuri pentru a masca nuditatea indigenilor reprezentaţi.
În Renaştere, anatomia a recurs la planşe cu voleuri pentru imaginile interne ale corpului uman. Operele ştiinţifice vorbesc de cosmografie, de cadrane solare ilustrate adesea cu planşe gravate şi discuri mobile care fac să apară prin rotaţie diferitele părţi ale boltei cereşti. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, invenţiile se multiplică cu imagini în relief. „Pop-Up” contemporan face ca lectorul să aibă o relaţie interactivă cu cartea. Întoarcerea paginii permite desfăşurarea imaginii.

Cenuşăreasa în viziunea lui Matthew Reinhart
Către sfârşitul secolului al XVIII-lea se poate întâlni o variată producţie de volume „mecanice”, care se adresa în special copiilor. La jumătatea secolului al XIX-lea, „Dean&Sons” din Londra se afirmă ca prima casă de editură cu volume animate, scoţând la iveală noi figuri de ilustraţii realizate de către germanul Lothar Meggendorfer (1847-1925), cu volumele ce au făcut vogă, „Puppenhaus” (Casa Păpuşilor) şi „Circul internaţional”, care pot fi considerate ante semnale ale „pop-up”. O evoluţie tehnică nemaipomenită se poate remarca în anii ’70 ai veacului trecut, cu producţiile de geniu ale ilustratorului cehoslovac Voitec Kobusta. Ele erau, dincolo de valoarea lor, de o frumuseţe extraordinară, fiind realizate în litografie în culori.

Pop-up Popeye, 1935
Colecţionarul torinez Pietro Marengo sfătuieşte lumea să achiziţioneze aceste cărţi ale copilăriei, care vor avea o mare valoare. Cărţile lui Kobusta, dincolo de frumuseţea lor fără rival, au şi un preţ de execuţie foarte mic. În colecţiile celor pasionaţi de acest domeniu trebuie să figureze şi volumele „Disney”, cu personaje ca Tarzan, Dick Tracy şi Flash Gordon, care, în varianta americană, sunt mult mai ieftine decât cele europene. Cei care le cumpără trebuie să fie atenţi la starea lor de conservare, la complexitatea decoraţiilor şi la strălucirea cromolitografiei.
Pe lângă cărţi se găsesc nenumărate reviste specializate în acest domeniu. Orice bibliofil care ţine să aibă aceste volume animate trebuie să cunoască şi condiţiile de păstrare a lor.

Tarzan, Pop-Up
Aceste cărţi pornesc de la preţuri accesibile, între 70 şi 300 de euro, iar cele realizate de Blue Ribbon, în funcţie de câte personaje au, merg către 1200-1.300 de euro pentru cele „Disney”. Într-un Index apărut nu de mult, reiese că volumele semnate de Warhol ajung până la 2.500 de euro, dar şi cu 30 de euro se poate achiziţiona un „pop-up” modern, vintage. Un exemplar important ajunge însă între 5.000 şi 10.000 de euro.