Cartierul justiției PSD

Justiția sub conducerea ministrului Florin Iordache va aduce câteva modificări legislative, după cum prevede programul de guvernare al PSD. Socialiștii vor modificarea legislația în scopul declarat de a stopa „apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului“.

Dacă trecem peste acordul gramatical făcut împotriva legilor gramaticii limbii române, constatăm că PSD dorește să modifice Legea răspunderii ministeriale, dar și pe cea privind răspunderea în administraţia publică, și își dorește în schimb introducerea legii răspunderii magistraţilor. De asemenea, noul Guvern dorește să semneze un „memorandum“ privind modul în care reprezentanţii celor trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească – să aibă un dialog permanent. Demersul este de salutat, dar inutil, întrucât modul de colaborare și dialogul dintre cele trei puteri ale statului este deja stipulat în Constituție, doar că toată lumea-l cam ignoră.

Ministerul condus de Iordache ar urma de asemenea să constituie un compartiment special care să evalueze legislaţia şi să o reaşeze „pe alte baze, începând de la studiile de impact până la cunoaşterea legii de către cetăţeni şi aplicarea de către autorităţile publice“. La acest demers de unificare și simplificare a legislației, alături de minister ar trebui să participe toate profesiile juridice.

Dragnea veghează asupra Justiției

Programul de guvernare reia la capitolul Justiție și un proiect drag președintelui PSD, Liviu Dragnea, încă din 2014, când era ministrul Dezvoltării în Guvernul Ponta. Cartierul pentru Justiţie din București trebuia realizat din fondurile Ministerului Dezvoltării, pe terenul din Bulevardul Unirii, vizavi de Tribunalul București. Aici urma să fie realizat un complex urbanistic destinat sediilor unor instituţii aparţinând sistemului judiciar, precum: CSM, Inspecţia Judiciară, CAB, Judecătoriile sectoarelor 2 şi 3, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, INM şi Şcoala Naţională de Grefieri. Conform declarațiilor de atunci ale lui Dragnea, proiectul era estimat atunci la 270 de milioane de euro. Legat de accesul la Justiție, PSD vrea să introducă proiectul Dosarului electronic, care urmărește reducerea costurilor de administrare a instanţelor cu hârtia, spaţiile de arhivare, dar şi costurile de deplasare şi copiere suportate de persoane şi companii.

Primele declarații și urmările lor

Programul partidului mai poate însă aștepta, căci primele declarații ale lui Florin Iordache după validarea de către Parlament privesc o lege a grațierii despre care ministrul a spus că poate fi discutată şi adoptată în Parlament după ce va fi analizată cu societatea civilă. Totodată, Iordache a mai declarat că își dorește „revitalizarea“ articolului 132 din Constituţie, care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“.
Autorul tentativelor de modificare a legilor penale din „marțea neagră“, ajuns acum în fotoliul de la Justiție, a spus după avizarea de către Parlament că susţine „o politică penală umanistă“, care să stabilească egalitatea între armele acuzării și apărării și cu scopul să se întărească puterea judecătorului, care trebuie să fie independent de factorul politic, iar acesta „să împartă dreptatea aşa cum prevede legea“. Binevenite aceste doleanțe ale sale, dar ele sunt deja stipulate în legislația românească, iar formal cel puțin, noutatea acestora datează de pe vremea Imperiului Roman. Invocând fără nicio noimă „principiul securității juridice“, care stabilește predictibilitatea normelor și raporturilor juridice, Iordache a afirmat pe parcursul audierilor că va „propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală“.

La rândul său, premierul desemnat, Sorin Grindeanu, a declarat că lupta anticorupţie trebuie să continue, însă decidenţii trebuie să fie „la fel de fermi“ şi în protejarea drepturilor omului, astfel încât cei vinovaţi să fie pedepsiţi, dar cei oneşti „să fie apăraţi“. În virtutea acestei declarații probabil că a acționat și avocatul poporului, Victor Ciorbea, care a decis să conteste joi la Curtea Constituţională Legea 90/2001, care îi interzice unui condamnat penal să ocupe funcţii în guvern, după cum scriu cei de la HotNews.ro. În cazul în care CCR va admite contestația, Dragnea ar putea deveni premier. El nu poate face parte acum din Guvern, deoarece a fost condamnat definitiv în dosarul referendumului, la o pedeapsă cu suspendare.

Recomanda
Mihai Boeru 30 Articole
Author