Cât adevăr conține epistola lui Sorin către Ilie. Cifre, nu vorbe în lupta din coaliție – ANALIZĂ

Scrisoarea lui Grindeanu către Bolojan este încă o palmă dată premierului.

„PSD a intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate și protecție românilor, nu pentru a fi complice la un experiment economic dezastruos, bazat pe o austeritate oarbă și profund inechitabilă”, spune în deschiderea scrisorii liderul PSD.

Argumentul lui Sorin Grindeanu vine după ce predecesorul său Marcel Ciolacu a lăsat țara într-o instabilitate economică majoră, cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în 2024 – 9,3%, o datorie publică în creștere și cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.  

Deficitul din 2024 a fost dublu aproape față de cele mai mari înregistrate în celelalte state din UE, potrivit Eurostat. Italia se echilibrase și ajunsese la un deficit de 3,4%. După ce ocupase poziții fruntașe în urma pandemiei și a războiului din Ucraina. Ungaria ajunsese la un deficit de 5%. Iar Bulgaria, de doar 3%.     

Scrisoarea lui Sorin Grindeanu către Ilie Bolojan. Reproșuri multe la adresa premierului, niciun cuvânt despre Marcel Ciolacu

Premierul a argumentat că situația moștenită de la Guvernul  Ciolacu a făcut practic imposibilă o altă strategie în afara celei de a stinge incendiul provocat de social-democrați. În fața unui asemenea deficit, cu o datorie publică uriașă, cu cele mai mari dobânzi din UE, executivul a fost legat de mâini și de picioare, a subliniat Bolojan, în mai multe rânduri.

Ilie Bolojan, potrivit Europa Liberă: „Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană, (…) pe fondul cheltuielilor supra-dimensionate cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta și anii trecuți. Iar agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce este necesar și a fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul. Măsurile adoptate nu au fost de austeritate, ci au fost măsuri de responsabilitate”.

Datoria publică a depășit pragul de 60%, dobânzi record în Europa

România s-a împrumutat ani la rând la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Peste 7%, chiar 8%. Mai mult decât Bulgaria, Ungaria și Polonia. Media europeană este undeva la puțin peste 3%. La polul opus României este Germania, care are dobânzi la împrumuturile statului de 2,6%. 

Potrivit execuției bugetare, cheltuielile cu dobânzile au ajuns în 2025 la un record. 50,50 mld lei, cu 14,22 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Înseamnă 2,6% din PIB. 

BNS reclama în octombrie 2025, că România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde de lei într-o singură lună. Adică 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi și nouă milioane de lei pe oră, potrivit BNS.

În 2024, România a cheltuit 36,28 miliarde de lei cu dobânzile, adică 2.1%. Cu 6,37 miliarde mai mult decât în 2023. În 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent.  

Să facem o paralelă. E ca și cum o familie tot cheltuiește pe vacanțe și haine scumpe pe credit și se trezește în al douăsprezecelea ceas că trebuie să mănânce pâine cu margarină ca să-și plătească datoriile. Achitarea lor durează ani de zile, astfel că riscă să-și îndatoreze și copiii. 

Grija lui Grindeanu pentru românii vulnerabili vs. cifrele guvernărilor PSD

„Protecția” românilor invocată de Sorin Grindeanu s-a evaporat în fața inflației. Pensiile majorate forțat de două ori de Ciolacu în 2024 au fost anulate de creșterea prețurilor. Plus de necesitatea de a le îngheța doi ani la rând, din lipsă de fonduri. Ajutoarele de câteva sute de lei pe an pentru vârstnici nu compensează nici pe departe inflația și faptul că veniturile stagnează.   

„Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români”, mai spune Grindeanu. 

În 36 de ani de la Revoluție, de când PSD este într-o formă sau alta la putere, România nu a ratat clasamentul sărăciei în UE. 

În 2024, Bulgaria s-a clasat pe primul loc (30,3 %), urmată de România (27,9 %) și Grecia (26,9 %). 

La capitolul copii aflați în pragul sărăciei, în 2024, eram pe locul trei în UE. Cele mai mari valori au fost raportate în Bulgaria (35,1%), Spania (34,6%) și România (33,8%).

În plus, cu toate eforturile PSD de a-i reprezenta pe vârstnici, pensiile în România sunt tot spre coada clasamentului Uniunii Europene. Este o iluzie că majorările din anii electorali și cele câteva sute de lei date ajutor de două ori pe an rezolvă cu adevărat problema. 

În rândul statelor membre ale UE, pensiile variază de la 4.479 de euro, în Bulgaria, la 34.413 de euro, în Luxemburg, potrivit Euronews.com.

La coada clasamentului, pensia medie este sub 8.000 de euro. În Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Croația, Slovacia, România, Lituania, Ungaria și Letonia.

„Stabilitatea” clamată de Grindeanu în scrisoarea către Bolojan, contrazisă de discursul public al comunicatorilor partidului

„Nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD, partidul care asigură stabilitatea Coaliției cu o pondere de 46% din actuala guvernare.”

Sorin Grindeanu reclamă sfidarea la adresa PSD, în contextul în care, din vara trecută și până azi, PSD face opoziție activă, deși e la putere. Purtătorii de mesaj ai partidului îl bombardează zilnic pe Facebook pe Ilie Bolojan. În plus, surse din Coaliție au declarat frecvent pentru Cotidianul că PSD agreează măsurile în ședințele politice și apoi le critică și le desființează public. 

Mihai Fifor, pe Facebook: „Să vă fie clar, domnule Bolojan: PSD refuză să mai participe la falimentul României. Ați împins această țară într-un blocaj periculos, ați întârziat nepermis bugetul de stat și ați transformat guvernarea într-un exercițiu de încăpățânare, austeritate oarbă și dispreț față de cei vulnerabili. România are nevoie de buget și îl va avea, dar cu o întârziere uriașă, care vă aparține în întregime.”

Adrian Câciu, pe Facebook: „Oamenii nu trebuie să fie cobaii experimentului contabil al lui Bolojan! Companiile nu trebuie falimentate pentru ca așa vrea Bolojan! Comunitățile locale nu trebuie spoliate și furate pentru că așa vrea Bolojan!”

Marius Budăi, pe Facebook: „Nu, domnule Bolojan, dumneavoastră sunteți piromanul economic! Vă frecați mâinile că veți încasa mai mult din accizele și TVA-ul la prețurile mai mari la carburanți, care incendiază economia națională! Asta este o gândire economică rudimentară!”

Grindeanu îl acuză pe Bolojan că sprijină multinaționalele în detrimentul românilor vulnerabili. Replica liberalilor

„La nivel politic și guvernamental, abordarea dumneavoastră a devenit inacceptabilă: în loc să fiți un scut puternic pentru românii de rând și companiile românești, ați devenit un sprijin puternic pentru multinaționale. Ați tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale. Ați revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale. Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților”, este un alt argument al liderului PSD.

La această acuzație, a răspuns liberalul Ionel Bogdan, pe Facebook. Este cunoscut drept un susținător al premierului Bolojan. 

„Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus de Guvernul Ciolacu și n-a adus nici pe departe banii scontați la buget. IMCA a afectat în primul rând firmele românești, care nu externalizează profituri fiindcă nu au în spate grupuri multinaționale. În al doilea rând, IMCA a afectat companiile internaționale mari cu marje mici de profit (din industria auto, distribuție, comerț electronic) și – ceea ce e mai grav – tot lanțul de producție, format din întreprinderi mici și mijlocii. 

În al treilea rând, IMCA a descurajat investiții noi (efect negativ indirect pe creșterea economică), iar în al patrulea rând a contribuit la alimentarea inflației prin transferul costurilor crescute în prețuri mai mari pentru cetățeni. Și, în al cincilea rând, IMCA a afectat și companiile românești din domeniul agricol, care pierdeau mai mult plătind un astfel de impozit prin raportare la reglementarea anterioară.”

Economia României, între recesiune tehnică și scăderea deficitului. Provocarea cea mare pentru Guvernul Bolojan în 2026 care ar putea anula eforturile din 2025

Sorin Grindeanu: „Planul economic pe care l-ați implementat este o colecție de greșeli majore, care a dus țara în recesiune. Avem 6 luni consecutive de cădere a consumului din cauza creșterilor de TVA (cota generală și cote reduse) și a accizelor impuse de dumneavoastră! Avem 6 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor, cea mai mare din ultimii 15 ani! Avem cea mai drastică reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimul sfert de secol!”

Adevărul este că România a încheiat 2025 cu un deficit sub cel estimat – 7,65%, față de 8,4%. Fără creșterile de TVA și accize, chiar și cu riscul scăderii consumului, e greu de crezut că se putea ajunge aici. În plus, dobânzile au scăzut sub 7%. 

În total, creșterea economică a fost de 0,7%. Cu excepția unor trimestre consecutive de scădere, fapt care înseamnă automat recesiune tehnică, România a înregistrat totuși o creștere, chiar dacă modestă. 

Beneficiile „austerității” au început să se simtă în 2026. Astfel, România a încheiat luna ianuarie cu excedent de 0,04% din PIB. Iar inflația a fost în ușoară scădere în februarie la 9,3% față de 9,6% în ianuarie. 

Provocarea cea mare în 2026 va fi însă generată de efectele războiului din Iran. Creșterea prețului petrolului, energiei și gazelor va face dificilă realizarea obiectivelor macroeconomice. Practic, în loc de relansarea economică așteptată de toată lumea, este posibil ca guvernanții să fie nevoiți să continue o politică prudentă. 

PSD are dreptate însă când reclamă scăderea puterii de cumpărare generată de creșterea impozitării și de stagnarea pensiilor și salariilor. Întrebarea e ce altă soluție miraculoasă propune pentru reducerea deficitului și scăderea datoriei publice?

Cu investiții record, România rurală încă se zbate în subdezvoltare

„Ați blocat investițiile!”, mai acuză Grindeanu.

Realitatea este că investițiile s-au păstrat în jurul a 7% cât a alocat și Guvernul Ciolacu în 2024. Iar în 2026 sunt prognozate la 8%. 

Supărarea PSD poate veni din faptul că Bolojan a mai strâns robinetul cu bani pentru Programul Anghel Saligny, un program menit să-i îndestuleze pe primari, deși modul cum se cheltuie banii nu e foarte clar. România, așa cum a arătat Cotidianul, este încă departe de a avea infrastructura necesară. 

• Gaz în doar o treime din localități
• Canalizare lipsă în jumătate din comune
• Un sfert dintre români nu au apă potabilă curentă
• Încă mai avem drumuri naționale de pământ

Doar 1.023 de localități din peste 3.000 de UAT-uri aveau rețea de gaz în 2024. 

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2024, aproximativ 77,6 % din populația rezidentă a României era conectată la rețeaua publică de alimentare cu apă potabilă. Aproape un sfert din populație încă nu are acces la apă curentă. 

Potrivit Asociației Generale a Inginerilor din România, agir.ro, în același an, exista rețea de canalizare în 314 municipii și orașe și în 1303 comune. 49% din unitățile administrativ-teritoriale încă nu au această facilitate de bază.

Cât privește infrastructura rutieră, în 2024, România încă mai avea 21.500 de kilometri de drumuri naționale, județene și comunale pietruite sau de pământ, potrivit INSSE.

Educația, Cenusăreasa tuturor guvernărilor, de la FSN, la PDSR, CDR, PSD, PD și PNL

„Ați lovit puternic în structura sistemului de educație, vulnerabilizând viitorul României. Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor. Iar bugetul pe care-l propuneți la Educație nu aduce vreo îmbunătățire, ci o înrăutățire a situației.” 

Critica PSD vine după ce partidul condus de Sorin Grindeanu a avut miniștrii Educației jumătate din timpul scurs de la Revoluție. Educația a fost mereu subfinanțată. De notorietate este majorarea cu 50% a salariilor profesorilor în Parlament în 2008, an electoral. Votată de toate partidele și neîndeplinită nici până azi de vreunul. 

ANAF subperformează în continuare

„Ați implementat o austeritate sălbatică pentru cei care muncesc, lăsând evaziunea neatinsă la 10% din PIB.”

Purtătorul de mesaje al PSD, Adrian Câciu, declara și în 2024 că evaziunea fiscală e la 10% din PIB. Deci critica s-ar aplica în egală măsură și Partidului Social-Democrat. 

E adevărat însă că Guvernul Bolojan a ratat un obiectiv major, reformarea ANAF.  Potrivit Ziarului Financiar, „tabloul activităţii ANAF din 2025 arată o scădere puternică a sumelor descoperite în urma controalelor. În 2025, inspectorii fiscali au sesizat procurorii în 480 de cazuri, cu un prejudiciu total estimat la 449 milioane de lei. Cu un an înainte, în 2024, prejudiciul aferent sesizărilor penale era de peste 4,9 miliarde de lei, adică de peste zece ori mai mare, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.”