Cât de departe sare așchia Peter Magyar de trunchiul Orban?

Premierul ungar Peter Magyar a început demontarea sistemului creat de Viktor Orban. Unii spun că este vorba despre distrugerea rețelelor de influență ale fostului regim, reformele anticorupție și refacerea statului de drept. Alții, în special adepții lui Viktor Orban, numesc asta epurare și măsuri antidemocratice. Se poate ca nici unii, nici alții să nu aibă dreptate.

Desant european la Budapesta

Peter Magyar guvernează după o listă urgentă stabilită cu Bruxelles-ul. La Budapesta a avut loc un desant al directorilor din Comisia Europeana și al șefului de cabinet al Ursulei von der Leyen, Bjorn Seibert. Se întâmpla în aprilie, înainte ca noul guvern să fie instalat. Un guvern a cărui alegere democratică a fost salutată in UE, a primit imediat o listă de teme din partea unei echipe de la Bruxelles. O situație care amintește de descinderile „troicii” CE, Banca Centrală Europeană și FMI în Grecia, la apogeul crizei datoriilor, în 2010.

Au fost stabilite temele pentru noul guvern de la Budapesta: o autoritate pentru conflictele de interese, control strict al achizițiilor publice, transparența averilor, independența justiției, protecție mai mare pentru magistrații care sesizează Curtea Europeană de Justiție, reducerea căilor de atac ale guvernului împotriva deciziilor Curții Constituționale, audit mai bun pentru fondurile UE, aderarea la Parchetul European.

Sunt măsuri care trebuie aplicate până la finalul lunii august, pentru ca Ungaria să se bucure de fondurile înghețate de CE – circa 17 miliarde de euro. Înghețarea fondurilor a fost posibilă prin așa–numitul Mecanism de condiționalitate pentru statul de drept, creat în 2021, cu toată opoziția Poloniei și Ungariei. Este vizibilă o dublă măsură. După venirea la putere a liberalului Donald Tusk (decembrie 2023), fondurile Poloniei au fost deblocate rapid, cu mult mai puține condiții și cu promisiunea unor reforme care nu au mai venit, din cauza disputelor dintre Tusk și președinții ultraconservatori Duda și Nawrocki.

Limită de mandate – lege cu efect retroactiv și dedicație

Guvernul Magyar are o majoritate parlamentara de 71%. Primul amendament constituțional propus vizează reducerea la două a mandatelor de premier și preluarea de către stat a fundațiilor universitare. Fundamental este că regula celor doua mandate se va aplica retroactiv, începând din 1990. Asta a dus la critici din partea unor experți în drept din Ungaria și nu numai. Amendamentul pare conceput pentru Viktor Orban (care a deținut cinci mandate după 1990).

Ce sens are stabilirea unei limite de mandate într-un sistem parlamentar, unde puterea depinde de votul parlamentului? Asta se întreabă mai mulți jurnaliști din Ungaria. Chiar și susținători ai reformelor Magyar spun că problema Ungariei nu a fost lipsa limitelor de mandat, ci slăbirea instituțiilor de control și a separației puterilor. Ei susțin că limitele de mandat pot fi utile, dar nu înlocuiesc tribunale independente, presa liberă și mecanismele de control constituțional.

Reforma sau cedare în fața tentației puterii?

Magyar își va putea impune toate reformele bazându-se pe un nou Oficiu Anticorupție, pe noul Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor, în paralel cu alăturarea la Biroul Procurorului European (EPPO), instituția la care guvernul Orban nu a dorit să adere. Irlanda și Danemarca nu s-au alăturat la EPPO, iar Polonia, Suedia și Olanda au aderat după multe ezitări.

Reformele noului guvern vor fi ajutate chiar de fostul regim pe care îl critică. Magyar moștenește de la Viktor Orban un sistem care îi permite să demită rapid funcționari publici, să controleze presa publică. Majoritatea constituțională îi oferă putere și mai mare. Adevărata provocare la adresa democrației vine acum nu din partea lui Orban, ci chiar a premierului Magyar. Super-majoritatea din Parlament îi va permite să treacă reformele dorite de UE și necesare pentru deblocarea fondurilor europene. Însă această majoritate nu este sănătoasă pentru sisteme politice concepute pentru a produce partide extrem de dominante. Întrebarea nu este dacă Magyar va demantela sistemul Orban, ci daca va crea un sistem politic care să facă mai puțin probabile victorii precum cea pe care tocmai a obținut-o.

Magyar păstrează taxele pentru bănci și marii retaileri

Sunt domenii în care Peter Magyar nu se îndepărtează de la linia fostei guvernări. Noul ministru de Finanțe, Andras Karman, a anunțat că vor rămâne în vigoare taxe sectoriale introduse de fostul guvern. Sunt taxe impuse băncilor, industriei petroliere, companiilor de utilități, lanțurilor de supremarketuri, companiilor de comunicații. Menținerea subsidiilor pentru energie și a plafonărilor de preț este avută în vedere în continuare. Sunt politici care mănâncă circa 10% din buget. Guvernul Magyar a anunțat că va modifica bugetul statului în această vară.

Prioritățile financiare ale guvernelor Orbán au creat instituții, dependențe economice și așteptări sociale care nu pot fi schimbate rapid. Discursurile politice si guvernele se schimbă, de multe ori, mai repede și mai ușor decât bugetele. De aceea, modificările pe care le va face noul guvern vor fi un test mai important pentru Bruxelles decât recenta întâlnire a lui Magyar cu Usrula von der Leyen.

Magyar: Orban a avut dreptate în privința imigrației

Sunt și alte întrebări despre noua guvernare care se pun în culisele Bruxellesului. Electoratul maghiar a votat pentru Tisza. Nu este un partid de centru, ci un partid de dreapta cu accente ultraconservatoare. A fost, inițial, o disidență a Fidesz, condus de Orban. Un interviu oferit de Peter Magyra pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung este relevant.

”Nimeni nu l-a criticat pe Orban mai mult decât am făcut-o eu. Însă a avut dreptate în 2015, când a început criza migrației. Multe state membre și-au dat seama acum de deciziile greșite pe care le-au luat atunci. Ne vom proteja țara, frontierele și frontierele externe ale Europei. Criza din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cred că sunt căi de oprire a imigrației ilegale care nu violează regulile UE. Trebuie să le putem negocia”, a spus Magyar. Noul premier are o poziție la fel de dură ca și Viktor Orban în privința migrației.

A declarat limpede că Ungaria va refuza să plătească penalitățile de un milion de euro pe zi pentru că nu a respectat verdictul Curții Europene de Justiție din 2024 pentru procedurile de azil. ”Este nedrept și disproporționat ca ungurii să plătească aceste penalități. Verdictul nu reflectă realitatea de azi. Acum sunt multe țări care acționează precum Ungaria, dar nu li se aplică această decizie a justiției europene. Este incredibil de nedrept”.

Euroscepticii sunt aliații naturali ai PPE

Magyar este și împotriva ”cordoanelor sanitare” contra extremelor politice în țările UE. ”Observ că unele țări fac greșeli în abordarea partidelor extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt sinceri. Ei nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le înfrunte, folosesc un limbaj al corectitudinii politice, iar în cele din urmă nu mai înțeleg nici realitatea însăși. Tocmai aceste greșeli sunt apoi exploatate de unii. În sine, nu este o soluție să excluzi acești oameni și aceste partide și să îi izolezi în spatele unui cordon sanitar. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe”.

”În opinia mea, Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni este aliatul natural al PPE”, a spus Magyar. Din partidul european fac parte AUR (România), Fratelii d’Italia și Lege si Justiție (Polonia). Partidul Tisza face parte din PPE.

Relația cu Rusia: ”Geografia nu se schimbă”

Guvernul Magyar nu urmărește să renunțe la gazele naturale și petrolul din Rusia. ”Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, însă nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să continue să scadă și ca sărăcia energetică a familiilor ungare să se accentueze. În opinia mea, după încheierea războiului, Europa va reveni parțial la utilizarea surselor de energie rusești și va ridica sancțiunile, deoarece este vorba despre competitivitatea întregii Europe, iar nimeni nu are interesul să mențină un nou Război Rece economic și politic în condițiile unei păci viitoare”.

”Cunosc rolul Rusiei în istoria Ungariei. Nu am uitat anii 1849 și 1956. De fiecare dată, trupele ruse au reprimat brutal mișcarea maghiară pentru libertate. Dar, pe de altă parte, geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, după încheierea războiului împotriva Ucrainei, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia. Totuși, este clar că, în prezent, Rusia reprezintă un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu poate continua situația în care oamenii din Europa trebuie să trăiască cu teama unui sabotaj rusesc sau a unui atac rusesc”.

Un nou capitol cu Ucraina, dacă se rezolva problemele minorității maghiare

In interviul pentru FAZ, Peter Magyar s-a declarat îngrijorat de situația minorității maghiare din Ucraina, care nu poate folosi limba maternă în relația cu autoritățile. ”Dacă clarificăm aceste aspecte în beneficiul reciproc, vom putea deschide un nou capitol”. Magyar este împotriva eliminării dreptului de veto în Consiliul European în materie de politica externa. Aderarea Ucrainei la UE trebuie să fie susținută unanim de țările membre.

Primii luați in vizor – președintele Ungariei și fundațiile lui Orban

Guvernul Magyar încearcă să îndepărteze din instituțiile cheie persoane considerate apropiate de fostul regim. Cel mai vizibil conflict este cel dintre noul guvern și președintele Ungariei, Tamas Sulyok. Ales de fostul Parlament, în 2024, președintele este acuzat acum de noul premier că reprezintă interesele vechii puteri. Peter Magyar i-a cerut in mod repetat președintelui să demisioneze. Sulyok a refuzat. Procesul destituirii de către legislativ ar dura circa o luna. În plus, Peter Magyar a declarat că va folosi majoritatea de două treimi pentru a amenda constituția și a obține demiterea președintelui.

În colimatorul noii puteri au intrat fundațiile apropiate de fostul guvern Orban. În perioada Orbán, o parte semnificativă a activelor statului – inclusiv universități, proprietăți și resurse financiare – a fost transferată către fundații de interes public controlate de persoane apropiate puterii. Oficial, aceste structuri erau prezentate drept mecanisme moderne de administrare autonomă. În practică, criticii lor au văzut în ele un mod de a muta influența politică dincolo de posibilitatea alternanței democratice.

Atac la infrastructura intelectuală a iliberalismului

Acum, acești critici se află la putere. Colegiul Matei Corvin este acuzat că ar fi inflitrat de agenți ruși. La începutul lunii mai, a fost expulzat din Ungaria un secretar al Ambasadei Rusiei, Artur Sușkov, care ar fi penetrat Colegiul Matei Corvin din Budapesta, una dintre fundațiile apropiate de Orban. Ținta nu este doar Sușkov, pe care și guvernul Orban îl avea in vizor, ci influența exercitată de intelectualii anglofoni adunați la MCC de Orban. Această influență s-a văzut și la Bruxelles – Brussels Signal sau The European Conservative sunt publicații finanțate de această fundație. Euractiv scrie că reformarea acestor fundații este o condiție pusă de Comisia Europeană pentru accesul Ungariei la peste 10 miliarde de euro – fondurile Facilității Europene pentru Refacere și Reziliență înghețate în perioada Orban.

Serviciile secrete, o urgență

Unul dintre cele mai clare obiective ale guvernului lui Péter Magyar este desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității, instituție creată de guvernul Orbán în 2023. Guvernul a propus un amendament constituțional care ar dizolva Oficiul pentru Protecția Suveranității, creat pentru monitorizarea unor activități considerate amenințări la adresa suveranității naționale. Același amendament ar permite dizolvarea fundațiilor apropiate de fostul guvern.

Executivul a anunțat crearea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor, destinat identificării și recuperării bunurilor despre care susține că au fost pierdute sau deturnate prin corupție în perioada Orbán. Va începe să funcționeze pe 1 iulie. Guvernul Tisza vrea să deschidă arhivele fostei poliții politice din perioada comunistă. Experiența poloneză sub frații Kaczynski, în urmă cu 20 de ani, a arătat că ar fi o deschidere a cutiei Pandorei, nu neapărat cu efecte pozitive pentru inițiatorii aflați la putere.