Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE în legătură cu o hotărâre a Curții Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 care a permis executarea unei hotărâri arbitrale, prin care fraţilor Micula, investitori cu cetățenie suedeză, le-au fost acordate despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României. Aceasta, deşi Comisia Europeană constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat, conform unui comunicat al CE. La finele lui 2019, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit deja aceşti bani către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.
Hotărârea pronunțată în Regatul Unit
În decembrie 2013, o instanță de arbitraj, constituită sub egida Convenției Internaționale pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID), a pronunțat o hotărâre prin care a constatat că România a încălcat un tratat bilateral de investiții încheiat în 2003 cu Suedia. Ca parte a procesului de aderare la UE, România a revocat în 2005 o schemă de încurajare a investițiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa planificată, pentru a-și alinia legislația națională la normele UE privind ajutoarele de stat. Instanța de arbitraj a dispus ca România să îi despăgubească pe reclamanți, Ioan și Viorel Micula, doi investitori cu cetățenie suedeză, precum și societățile lor înregistrate în România, pentru faptul că nu au beneficiat pe deplin de schema respectivă.
Cu toate acestea, în urma unei investigații amănunțite, la 30 martie 2015, Comisia a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri încalcă normele UE privind ajutoarele de stat și prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiarii hotărârii.
În 2014, beneficiarii hotărârii arbitrale au solicitat recunoașterea acesteia în Regatul Unit. Potrivit Curții Supreme a Regatului Unit, obligațiile care îi reveneau Regatului Unit în acel moment în temeiul dreptului Uniunii nu împiedicau presupusa sa obligație internațională de a recunoaște și de a executa hotărârea arbitrală în temeiul Convenției ICSID. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea Supremă a Regatului Unit s-a bazat pe articolul 351 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care menține obligațiile internaționale pe care statele membre le au înainte de aderarea la UE față de țări terțe în cazul în care aceste obligații intră în conflict cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului Uniunii.
În momentul în care Curtea Supremă a Regatului Unit și-a pronunțat hotărârea, procedurile privind validitatea deciziei din 2015 a Comisiei erau pendinte în fața instanțelor Uniunii. La 25 ianuarie 2022, Curtea de Justiție a anulat o hotărâre a Tribunalului care anula decizia Comisiei și a concluzionat că normele UE privind ajutoarele de stat erau pe deplin aplicabile măsurii în cauză și că, totodată, Comisia avea competența de a evalua măsura respectivă.
Decizia Comisiei
Comisia consideră că Regatul Unit:
– a încălcat principiul cooperării loiale prin faptul că s-a pronunțat referitor la o problemă juridică cu privire la care instanțele Uniunii fuseseră deja sesizate, și anume interpretarea și aplicarea articolului 351 din TFUE și validitatea deciziei Comisiei din 2015 în chestiunea respectivă;
– a încălcat articolul 351 din TFUE prin faptul că a interpretat și a aplicat în mod eronat această dispoziție în împrejurările menționate mai sus. Acest lucru a subminat efectele deciziei Comisiei, în care se constata că dispoziția menționată nu se aplică hotărârii arbitrale;
– a încălcat articolul 267 din TFUE prin faptul că nu a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene o trimitere preliminară privind aplicarea articolului 351 din TFUE în ceea ce privește recunoașterea și punerea în aplicare a unei hotărâri ICSID în UE și validitatea deciziei Comisiei în această privință;
– a încălcat articolul 108 alineatul (3) din TFUE prin faptul că nu a respectat, în ceea ce privește executarea hotărârii arbitrale, efectul suspensiv al deciziei din 2014 a Comisiei de a iniția o procedură oficială de investigare a ajutoarelor de stat.
Comisia consideră că hotărârea Curții Supreme a Regatului Unit are implicații semnificative pentru aplicarea dreptului Uniunii în cazul litigiilor în materie de investiții, în special în ceea ce privește (i) hotărârile arbitrale pronunțate pe baza unui tratat bilateral de investiții intra-UE sau (ii) aplicarea în interiorul UE a Tratatului privind Carta energiei. Comisia consideră că recunoașterea și executarea unor astfel de hotărâri de către instanțele din Regatul Unit sunt incompatibile cu dreptul Uniunii; acestea ar eluda și ar submina eforturile Comisiei de a asigura executarea efectivă a hotărârilor care reiterează supremația dreptului Uniunii asupra hotărârilor arbitrale în contextul litigiilor în materie de investiții în interiorul UE, care sunt incompatibile cu dreptul Uniunii și, prin urmare, nu pot fi executate. În acest context, Comisia a inițiat recent acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au denunțat tratatele bilaterale de investiții intra-UE.
Prin urmare, Comisia a decis să trimită Regatul Unit în fața Curții de Justiție a UE.
În temeiul articolului 87 din Acordul de retragere, Comisia poate, în termen de patru ani de la încheierea perioadei de tranziție, să inițieze proceduri în fața Curții de Justiție, în cazul în care consideră că Regatul Unit nu și-a îndeplinit, înainte de încheierea perioadei respective, o obligație care îi revenea în temeiul tratatelor. În conformitate cu articolul 89 din Acordul de retragere, hotărârile Curții de Justiție în astfel de proceduri au caracter obligatoriu în toate elementele lor pentru Regatul Unit și pe teritoriul acestuia.
Context
În 2005, România a abrogat o schemă de ajutor de stat ilegală, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru aderarea sa la Uniunea Europeană. Ca răspuns, investitorii suedezo-români Ioan și Viorel Micula, precum și societățile înregistrate în România controlate de aceștia au inițiat proceduri de arbitraj în temeiul unui tratat bilateral de investiții din 2003 încheiat între România și Suedia.
În 2013, o instanță de arbitraj (constituită sub egida Convenției ICSID) le-a acordat investitorilor respectivi despăgubiri pentru ajutorul de stat pe care l-ar fi primit, plus pierderea de profit, dacă schema nu ar fi fost abrogată în 2005 și ar fi continuat, astfel cum era prevăzut inițial, până în 2009.
În 2015, Comisia a adoptat o decizie prin care a constatat că executarea de către România a hotărârii arbitrale constituia un ajutor de stat ilegal și incompatibil, întrucât implica plata unor despăgubiri pentru ajutoarele de stat nepercepute. În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă care fusese abrogată. Această decizie a Comisiei a interzis României să plătească despăgubirile prevăzute în hotărârea arbitrală și a obligat România să recupereze orice sumă deja plătită. Beneficiarii hotărârii arbitrale au contestat decizia în fața Tribunalului Uniunii Europene.
În 2014, beneficiarii hotărârii arbitrale au solicitat recunoașterea acesteia în Regatul Unit. În 2017, Înalta Curte de Justiție (Anglia și Țara Galilor) a respins contestația României privind recunoașterea hotărârii, însă a suspendat executarea acesteia până la soluționarea procedurilor de către instanțele Uniunii. În 2018, Curtea de Apel din Regatul Unit a respins un recurs introdus de beneficiari împotriva suspendării executării hotărârii. Comisia a intervenit în procedurile respective.
În 2019, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia din 2015 a Comisiei.
În 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit a admis un recurs incident introdus de beneficiarii hotărârii arbitrale împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel și a ridicat suspendarea executării hotărârii în cauză. Comisia a intervenit în procedurile respective.
În 2020, Comisia a trimis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere și, în 2021, un aviz motivat în care a prezentat încălcările dreptului Uniunii pe care le-a considerat ca fiind rezultatul hotărârii Curții Supreme a Regatului Unit.
În 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a admis un recurs introdus de Comisie împotriva hotărârii din 2019 a Tribunalului, concluzionând că normele UE privind ajutoarele de stat erau pe deplin aplicabile măsurii în cauză, iar Comisia avea competența de a evalua măsura respectivă. Astfel, Curtea a reinstituit decizia din 2015 a Comisiei și a trimis Tribunalului cauza spre rejudecare pentru examinarea celorlalte motive.
Cand unul cu puteri in guvern arunca 400.000 de euro in buzunrele unor asa zisi investitori imbogatindu-i nejustificat nu poti sa nu ai banuieli ca n-a existat o spagulita importanta.Jupanul ”afacerii mizerabile”ar fi trebuit intrebat .
Hotii suedezi au mai fraierit Romania, vorbesc de statul suedez, care cerut despagubiri pentru o intelegere din 1928! Iar fostul premier Ciorbea si exministru Ciumara vroiau sa dea Suediei Portile de Fier I si II pentru acea datorie, desi guvernele comuniste ajunsesera la un acord de cca 6 milioane! A platit Nastase prostiile lui Ciorbea si Ciumara, dar mult mai reduse! PS. Suedia se opunea intrarii noastre in UE.
Stati linistiti, instantele engleze sunt cele mai nenorocite! Amintiti-va de cazul Patriciu!
Toate marile averi se fac din bugetul de stat.
Bugetul este doar sacul unde se adună furtul ca mai apoi să fie împărțit între hoți.
Tot aparatul de stat este făcut pt a ne fura, a ne amenința.
Bugetul nu este pt „gratuități”. Oricum e din banii noștri, se plătește oricum infrastuctura (rovignetă, accize și taxe pe carburat, peste 60% din preț, ITP, asigurări).
jaful bugetului de cloaca de penali in frunte cu sica lautarul ,un asistat social de pest 30 de ani a adus numai DEZASTRU :lucrari de constructii neexecutate la Transalpina,inaugurari de poteci asfaltate,cai ferate nefunctionale,contracte incredintate unor bodegi din sate pentru masti platite cu milioane de euro si uitate, imprumuturi de miliarde cu dobanzi maxime si un tupeu fara marginiai acestei odrasle securiste care este INCA in LIBERTATE !!cine se mai ,,sesizeaza,,?
Gunoiul bozgor horban trebuie aruncat in puscarie ! Cativa banuti pentru majorarea alocatiilor copiilor romaniei nu a gasit,dar s-a grabit sa arunce la GUNOI 400 de milioane de euro !Chiar la unitatea militara de la Targoviste ar merita dus,impreuna cu gunoiul cotrocean,cel care a girat mega furtul sutelor de milioane de euro !
Bravos Rromanika!
Mai prudent ar fi sa nu va atingeti de banii de la PNRR si sa-i pastrati ca sa-i dati fratilor Micula.
Il poti intreba pe Astalos de inceputurile ingineriilor acestor doi baieti de succes care au demarat afacerile exact cand Astalos pastorea ‘noua’ securitate. Ar trebui sa stie multe, asta ii era meseria.
Intrebare?O fi avut si sica ceva la afacerea asta?
Daca plata celor 400 de milioane de euro catre fratii Micula a fost facuta in baza unei decizii ilegale, acei bani trebuie recuperati de la fratii Micula!
Orban Sica si Clanul Mikula este o fratie securisto-maghiara. Bun de plata sunt premierul Sica si primpremierul Johanis.
Ioan și Viorel Micula
Ioan și Viorel Micula, sunt doi frați gemeni, oameni de afaceri din România care s-au născut în satul Cucuceni, comuna Rieni, județul Bihor, pe data de 8 aprilie 1957. Ei sunt proprietarii grupului European Drinks, European Food, Scandic Distilleries și Transilvania General Import Export.
-sa vb si de fratzii Pavăl
aka Dedeman
(da, sint nascuti in Romania….).
Parca in 2005 era Basescu presedinte si Boc premier, driapta imputita de furaciuni si escrocherii! Sa plateasca despagubiri tarii.ro harsaitii escroci care au furat prin lege cat si fratii lui peste mucegait sa restituie cei 400 milioane in bugetul de stat roman! Sa fie haituit pana se recupereaza vanii din escrocherie de la ambele parti: fratii lui peste si Boc cu ministrul justitiei din acea ‘pereoada’!
Asa este.O hotărâre a Curții Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 care a permis executarea unei hotărâri arbitrale din 2013, prin care fraţilor Micula, investitori cu cetățenie suedeză, le-au fost acordate despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României,este Ilegala ,iar banii trebuei imputati pina la ultimul sfant lui Ludovic Orban zis Mandolina!
În 2015, Comisia a adoptat o decizie prin care a constatat că executarea de către România a hotărârii arbitrale constituia un ajutor de stat ilegal și incompatibil, întrucât implica plata unor despăgubiri pentru ajutoarele de stat nepercepute. În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă care fusese abrogată. Această decizie a Comisiei a interzis României să plătească despăgubirile prevăzute în hotărârea arbitrală și a obligat România să recupereze orice sumă deja plătită. Beneficiarii hotărârii arbitrale au contestat decizia în fața Tribunalului Uniunii Europene.
Toti momirlanii care nu au habar de drept cum este Ludovic Orban, sunt pusi sa ia decizii contrarii legii ,sa plateasca toti mormirlanii pina la ultimul leu!
Dac nu recupereaza ANAFUL impotent si securist de la tilharii Romaniie Fratii Micula,ce-si afirma progenitura pe Victoras Micula „Controversatul Victoraș Micula a avut de nenumărate ori probleme cu legea. Acestuia i s-a întocmit dosar penal după ce s-a deghizat în polițist, dar a fost cercetat și pentru că a furat date secrete din arhiva MAI despre Vlăduța Lupău și Codin Maticiuc.”
Javre sub nasul „securitatii nationale”,mina in mina cu politicieni verosi precum Ludovic Orban habarnist ordinar ,batindu-si joc de romani si poporul roman, victima acestor calai !
Orban ,Joiannis sa aduca banii la buget inapoi si „DNA sa vina sa-i ia „. Si tot labaralii ca unul din fratii Micula a fost parlamentar labaral sa scoata banii ( cele citeva miliarde de lei -neplata impozitelor, cas ,cass ) pe care i-au iertat pe fratii Micula si European Drinks . Aici sa se sesizeze Parchetul General ,nu ca Simion la numit „hot „pe unul din mafia pnl.