CCR dă undă verde legii care permite împuşcarea a aproape 1.000 de urşi pe an

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 24 iunie, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care dublează cotele anuale de recoltare pentru ursul brun. Actul normativ, adoptat de Parlament în această primăvară, permite recoltarea anuală a 859 de exemplare în scop preventiv și a altor 110 exemplare în scop de intervenție.

Prevederile se aplică atât pentru 2026, cât şi pentru 2027.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituționali au constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate de șeful statului.

Legea contestată de președinte

Proiectul de lege a fost inițiat la finalul anului 2025 de 50 de parlamentari, în frunte cu actualul ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, și alți reprezentanți ai UDMR. Inițiatorii au argumentat că măsura este necesară pentru reducerea surplusului demografic al populației de urs brun, diminuarea presiunii asupra habitatelor naturale și reducerea prezenței urșilor în apropierea localităților.

Senatul a aprobat proiectul în martie 2026, iar Camera Deputaților, for decizional, în aprilie. Legea a fost trimisă spre promulgare președintelui Nicușor Dan, care a atacat-o la Curtea Constituțională în luna mai.

Șeful statului a susținut că actul normativ ar încălca normele europene privind protecția habitatelor naturale și a faunei sălbatice și că nu ar fi fost însoțit de justificări științifice suficient de detaliate pentru fundamentarea măsurii. De asemenea, acesta a reclamat faptul că Parlamentul și-ar fi asumat atribuții care ar reveni puterii executive.

CCR: Legea respectă Constituția și Directiva Habitate

În motivarea pe scurt a deciziei, Curtea arată că aprobarea recoltării a 859 de urși la nivel de prevenție și a 110 exemplare la nivel de intervenție pentru anii 2026 și 2027 nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de președinte.

CCR a analizat argumentele referitoare la separația puterilor în stat, dreptul la un mediu sănătos, obligația statului de a proteja mediul și echilibrul ecologic, precum și raportarea la legislația europeană.

Judecătorii constituționali au apreciat că nu este încălcat articolul 148 din Constituție privind prioritatea dreptului european, deoarece Directiva Habitate permite statelor membre să acorde derogări de la interdicția capturării sau eliminării exemplarelor din speciile strict protejate, în anumite condiții.

Potrivit Curții, legea a fost elaborată în concordanță cu cerințele directivei, pe baza unor date științifice care indică existența unei populații excesiv de numeroase de urs brun și insuficiența altor soluții pentru protejarea populației.

„Legea criticată a fost elaborată în concordanță cu exigențele directivei, pe baza unor date științifice detaliate din care a rezultat că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că soluțiile alternative destinate protejării siguranței populației nu sunt suficiente”, a sintetizat CCR.

Parlamentul poate legifera în domeniu

Curtea a respins și argumentul potrivit căruia doar puterea executivă ar putea adopta astfel de derogări și stabili cote de recoltare.

Judecătorii au arătat că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nu impun în mod expres ca reglementarea să fie realizată exclusiv de o autoritate executivă. În aceste condiții, este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care are dreptul să reglementeze în orice domeniu.

CCR a respins și critica referitoare la lipsa unei sancțiuni pentru încălcarea interdicției de recoltare a femelelor însoțite de pui cu vârsta de până la doi ani, apreciind că textul proiectului de lege se corelează cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Reacția lui Tanczos Barna

După pronunțarea deciziei, Tanczos Barna a salutat hotărârea Curții, susținând că intervențiile prevăzute de lege sunt proporționale și respectă cerințele de protecție a speciei.

Acesta a afirmat că noile cote au fost stabilite pe baza rezultatelor evaluării genetice a populației de urs brun, finalizată anul trecut, și au ca scop reducerea suprapopulării și protejarea populației și a activităților agricole.

Studiul invocat a fost realizat de Institutul „Marin Drăcea” pe baza a peste 24.000 de probe ADN colectate între 2022 și 2025 și a estimat populația de urs brun din România la între 10.400 și 12.800 de exemplare, adică o medie de 11.500 de urşi.

Tanczos Barna a declarat că, prin contestarea legii la CCR, s-au pierdut două luni, însă administratorii fondurilor de vânătoare au acum obligația de a aplica cu responsabilitate prevederile actului normativ.

Critici din partea organizațiilor de mediu

Ministrul interimar al Agriculturii a anunțat recent că a solicitat Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli mai flexibile pentru statele în care specia se află într-o stare favorabilă de conservare.

În paralel, România și Slovacia au transmis o poziție comună prin care cer o mai mare flexibilitate în gestionarea populațiilor de urs brun.

De cealaltă parte, organizații de mediu și activiști contestă majorarea cotelor de recoltare, susținând că aceasta poate deveni un paravan pentru vânătoarea de trofee și că nu rezolvă cauzele conflictelor dintre oameni și urși.

Aceștia susțin că soluțiile eficiente presupun măsuri integrate de prevenție, precum gestionarea deșeurilor, utilizarea containerelor anti-urs, instalarea gardurilor electrice, educarea populației și intervenții rapide asupra exemplarelor considerate cu adevărat problematice.