Cum a ajuns ursul brun printre cele mai disputate teme din România

Disputa pe tema urșilor bruni a fost reaprinsă de un proiect de lege inițiat de UDMR. Acesta propune dublarea cotelor de prevenție și intervenție, până la aproape 1.000 de exemplare anual. Dintre acestea 859 pentru prevenţie şi 110 pentru intervenţie. Legea, adoptată de Parlament în aprilie 2026, a fost contestată de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Motivul? Ar putea încălca normele europene privind protecția habitatelor şi necesită argumente ştiinţifice mai solide. O decizie a Curţii este aşteptată în şedinţa din 24 iunie.

Cauză principală a tot mai numeroaselor conflicte dintre om și ursul brun

La rândul lor, susținătorii proiectului invocă creşterea populaţiei de urs peste capacitatea ecologică necesară. De aici, ar rezulta o cauză principală a tot mai numeroaselor conflicte dintre om și ursul brun. Potrivit expunerii de motive, în ultimii 20 de ani au fost raportate 26 de decese și 274 de persoane rănite în urma atacurilor de urs. Numai în 2023 au fost înregistrate peste 7.500 de apeluri la 112 privind prezența urșilor în sau lângă localități.

Doar în regiunea Centru (formată din şase judeţe, cu cea mai mare densitate de urşi), între 2017 şi 2022, s-au înregistrat peste 8.200 de incidente. Acestea au fost soldate cu pagube – atacuri asupra animalelor domestice, culturilor agricole şi infrastructurii. Compensaţiile plătite au depăşit 3,6 milioane de euro, susţin iniţiatorii.

Peste 4 milioane de euro alocate despăgubirilor

La nivel naţional, Ministerul Mediului a epuizat în patru ani, peste 4 milioane de euro alocate despăgubirilor produse de specii strict protejate, în special de ursul brun.

Carpaţii găzduiesc cea mai mare populaţie de urşi din Europa. Aceasta este răspândită în România, Polonia, Ucraina, Slovacia şi Serbia. Cea mai mare concentrare este în România, potrivit Ministerului Mediului.

Dacă în anii 1950 erau estimate mai puţin de 1.000 de exemplare, numărul acestora a crescut la aproximativ 7.200 în 2018. A depăşit 10.600 în 2024, ajungând în prezent la o medie de circa 11.500. Acestea sunt datele celui mai recent studiu, publicat anul trecut.

Proiectul de lege amintit propune creşterea nivelului de prevenţie la 859 de exemplare anual. Asta  ar reprezenta 7,5% din populaţia estimată, sub media practicată în alte ţări (între 8% – 16%) în alte ţări care gestionează active populaţia de urs, precum Suedia, Slovenia, Croaţia sau Slovacia.

În centrul disputelor legate de gestionarea optimă a urşilor în România se află și studiul genetic prezentat în 2025 de Ministerul Mediului, realizat de Institutul „Marin Drăcea” pe baza a peste 24.000 de probe ADN colectate între 2022 și 2025. Concluzia: în România ar exista între 10.400 și 12.800 de urși, mult peste estimările anterioare legate de ursul brun.

Specialiști implicați în proiect au susținut că numărul optim ar fi de aproximativ 4.000 de exemplare, raportat la suprafaţa considerată habitat adecvat, adică acoperită de păduri, de circa 29% din suprafaţa ţării (6.9 milioane de hectare). Mai multe ONG-uri contestă însă interpretarea datelor. Ele vertizează că studiul nu ar trebui folosit drept argument pentru măsuri letale faţă de urşi. Creşterea semnificativă a cotelor de recoltare anuală poate reprezenta un paravan pentru vânătoarea de trofee, spun activiştii.

Organizații precum WWF, Agent Green sau Alianța pentru Combaterea Abuzurilor susțin că soluțiile trebuie căutate în prevenție. Mai exact? Gestionarea deșeurilor, containere antiurs, garduri electrice, educarea populației și intervenții rapide asupra exemplarelor cu adevărat problematice.

„Conflictele se mută tot mai aproape de oameni”

Între timp, incidentele continuă să alimenteze presiunea publică. În localități de pe Valea Prahovei, precum Bușteni și Predeal, imaginile cu urși plimbându-se pe străzi au devenit aproape obișnuite. În primăvara anului trecut, șeful Salvamont Predeal a fost atacat și grav rănit pe o stradă din localitate.

Pe Transfăgărășan, unde urșii au devenit de ani buni o atracție turistică, un turist elvețian a fost atacat recent. Animalul a fost împușcat ulterior. Cu puțin timp înainte, o turistă din Ucraina și un turist bulgar fuseseră răniți în zonă. Bulgarul a fost amendat cu 20.000 de lei pentru că hrănise animalul.

La Brașov, autoritățile au raportat recent 25 de apeluri de urgență într-o singură noapte privind prezența urșilor. În județul Neamț, unde alertele RO-Alert au devenit frecvente, autoritățile solicită suplimentarea cotelor de intervenție și proceduri mai rapide.

Printre cazurile care au marcat opinia publică se numără moartea unei tinere de 19 ani pe traseul Jepii Mici din Bucegi, în vara lui 2024. I se adaugă decesul unui motociclist italian atacat în 2025 după ce încercase să hrănească o ursoaică cu pui.

Tot mai numeroase sunt şi cazurile în care ursul este semnalat în apropierea sau chiar în interiorul unor localităţi din zone de deal, unde în trecut era rar observat. De la Târnăveni, judeţul Mureş, la localităţi de lângă Dej, sau comune metropolitane de lângă Cluj-Napoca.

Schimbări legislative și controverse

În urma tragediei din Bucegi, Parlamentul a majorat cotele de extragere pentru 2024 și 2025. Ulterior, Guvernul a simplificat procedurile de intervenție în cazul urșilor care pătrund în intravilan. Dacă animalul este considerat periculos, autoritățile pot dispune direct extragerea lui. Nu va mai fi nevoie de parcurgerea etapelor succesive de alungare și relocare.

Potrivit legii care simplifică procedurile de intervenţie, în 2025 au fost efectuate 712 alungări, 78 de relocări și 104 extrageri prin eutanasiere sau împușcare. Statul a plătit în ultimii zece ani despăgubiri de aproximativ 6,2 milioane euro pentru pagubele provocate de urși, circa 620.000 de euro anual.

„În momentul în care intră un urs în intravilan şi este periculos, trebuie să se facă o intervenţie care să pună în siguranţă comunitatea. Spun asta pentru că am văzut foarte mulţi primari care fug de responsabilitatea de a interveni în aceste situaţii”, a spus recent ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Chiar și așa, unii primari  spun că nu au întotdeauna resursele și personalul necesar pentru intervenții frecvente.

Două viziuni opuse

Fermierii, vânătorii şi numeroşi aleşi locali susţin reducerea efectivelor. Ei afirmă că au crescut foarte mult, în special din 2016. Atunci, vânătoarea recreativă s-a scos în afara legii, în conformitate cu Directiva „Habitate”, a UE, din 1992 (care include lista speciilor strict protejate). Din 2021 a fost (re)introdusă în legea românească posibilitatea extragerii urşilor periculoşi. Din 2024 au fost reintroduse şi cotele anuale de prevenţie.

Recent, aproximativ 200 de fermieri din Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, au protestat pentru reguli mai dure împotriva urşilor, a relatat TVR Cluj. Oamenii s-au reunit în semn de solidaritate cu un cioban din Sălaj. Acesta s-a ales cu dosar penal pentru braconaj, după ce a omorât un urs brun. Omul a încercat să se apere de un atac ce putea fi fatal, al ursului, susţine el.

„În România, am ajuns ca urşii, lupii, şacalii să aibă prioritate mai mult decât omul”. Declarația îi aparține lui Ioan Sterp, vicepreşedinte al asociaţiei ciobanilor din România.

Alţi fermieri reclamă că apariţiile tot mai dese ale urşilor în preajma localităţilor îi fac să pară aproape „animale domestice”. Realitatea este cu totul alta.

Organizațiile de mediu avertizează

Totuşi, organizațiile de mediu avertizează că împușcarea unui număr mai mare de urși nu rezolvă cauzele conflictului.

„În alte țări, când o politică publică produce conflicte, se caută cauzele. La noi se caută mai multe gloanțe. În alte țări, când apar probleme între oameni și fauna sălbatică, se investește în prevenție, educație și soluții moderne. La noi, se investește masiv în ideea că dacă o problemă nu poate fi rezolvată, atunci poate fi împușcată”, a reclamat recent asociaţia Agent Green.

„De ani de zile, experții spun același lucru despre ursul brun. Conflictele dintre oameni și urși se reduc prin gestionarea deșeurilor, protejarea fermelor, garduri electrice, intervenții rapide, educație și identificarea exemplarelor cu adevărat problematice. Funcționează peste tot unde se aplică”.

Ecologiștii invocă exemplul stațiunii Băile Tușnad, unde măsurile preventive au redus semnificativ conflictele cauzate de ursul brun. În același timp, voci precum cea a ecologului Tibor Hartel avertizează asupra riscului transformării ursului într-un inamic public.

„Lecția japoneză nu este despre urși. Ursul brun este doar un exemplu de problemă complexă. Astăzi este un urs. Mâine poate fi o inundație, o secetă, o pandemie, o criză energetică sau o transformare economică majoră”, conchide el.