Ce am spus (8)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz „Ce am spus“ apărută la Mirador, Arad, 2019.

(8) Şantier literar

<Ţi-a apărut anul acesta la Editura Eminescu romanul „A treia zi”. Ce înseamnă această carte pentru tine, prin raportare la celelalte volume apărute?

Deşi poate fi citit cu totul de sine stătător, romanul „A treia zi” nu poate fi judecat de mine decât drept piesă a unui ciclu. Primul volum al acestei serii a fost „Pietrele”, apărut acum doi ani, iar următorul va fi „Spitalul”, care se află în curs de apariţie.

<Ce înseamnă – privită stilistic – această carte şi cum o vezi, din acest punct de vedere, în contextul literaturii actuale?

În aceste cărţi, acţiunea se petrece în Lugojul meu natal, oraş care, prin prisma amintirilor mele subiective, nu trebuie neapărat să se suprapună întocmai Lugojului văzut de alţii. Sau trăit de alţii. Dar este un punct de vedere în legătură cu un lucru controlabil, obiectiv. Spun aceasta pentru că în literatura noastră (şi nu numai în ea) se scriu numeroase cicluri romaneşti fixate în spaţii care aparţin exclusiv de imaginaţia autorilor şi trebuie să recunosc că, de multe ori, avem de a face cu reuşite notabile. Eu mi-am ales un loc bine determinat istoriceşte pentru a îngreuna puţin regulile jocului, deoarece, spre deosebire de categoria scriitorilor amintiţi, eu pot fi mereu tras la răspundere de către cineva care a trăit efectiv în timpul şi în locul descris în roman. Aceasta mă obligă să fiu foarte cinstit. Pe de altă parte, însă, nu mă simt deloc încorsetat de oameni şi locuri, încăpăţânându-mă să cred că personajele create au trăit într-adevăr şi încercând să-i conving şi pe cititorii cei mai avizaţi de veridicitatea acestui lucru. Am fost cu atât mai încântat când, plasând câteva scene într-o fictivă „stradă a invalizilor”, aşezată între străzi şi edificii autentice, cineva mi-a spus că s-a apucat să caute localizarea acestei uliţe în istoria reală a urbei. Câteodată îmi este şi mie greu, mai ales după ce a trecut un anumit timp, să delimitez cu certitudine ce am găsit în Lugoj şi ce am inventat eu. Oricum, în calitate de lugojean, cred că eşti de acord că ne-am născut într-un oraş extrem de deschis spre literatură. Din punct de vedere stilistic, „A treia zi” este un roman aproape realist. Însă pentru mine, parabola reprezintă întotdeauna o tentaţie foarte mare.

<Ce mai ai depus la editură?

Îmi va apărea cel de al treilea volum, „Spitalul”. De data asta, mi-am dat deplin frâu liber şi, folosind materialul din celelalte două cărţi, am construit o parabolă mai amplă. Tot ceea ce pot spune este că îmi pun enorme speranţe în această carte, este cartea la care am lucrat cu cea mai mare plăcere şi a fost pentru prima dată că am avut impresia, în timp ce o scriam, că mi-a ieşit exact ceea ce mi-am dorit. Dar, părăsind totuşi ciclul cu Lugojul, trebuie să spun că mai am o mulţime de cărţi prin sertare (proză scurtă şi foarte scurtă, roman, parodii, eseu şi teatru). Însă ceea ce mă preocupă deocamdată mai mult este cartea pe care o scriu acum – tot un roman – o încercare foarte ambiţioasă şi din punct de vedere tehnic şi ca volum de idei. Mă ocup de un destin de excepţie, de forţa cu care se implică el în destinul general, dar abstracţie făcând de temă, lucrez la o carte în care încerc să impun, în fond, aceleaşi idei care, mai mult sau mai puţin, au fost prezente în toate volumele mele apărute până acum.

<Apropo de teatru, în ce relaţii eşti cu instituţiile profesioniste?

Ne stimăm reciproc platonic. Unii lasă timpului plăcerea să anuleze prin uitare intenţiile noastre de colaborare, altele nici măcar nu manifestă asemenea intenţii, îmbătrânim frumos…

<Altceva?

Aş vrea să am mai mult timp. Privită sub toate unghiurile, cred că până la urmă asta rămâne problema esenţială.

(Lucian Bureriu, în revista  Orizont 28 august 1980.)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.