În România sute de mii de oameni suferă de o boală necruțătoare, care însă nu are o strategie națională: Alzheimer. Potrivit unor evaluări recente, 80% din cei care suferă de această afecțiune primesc prea târziu diagnosticul, când unii dintre ei chiar au ajuns să uite numele propriilor copii. Pacienții pun acest lucru pe seama îmbătrânirii și nu merg la medic. Un diagnostic stabilit din vreme le-ar putea prelungi viața cu până la zece ani, spun specialiștii.
Studiile arată că 5% din oamenii diagnosticați cu Alzheimer din toată lumea au mai puțin de 65 de ani. Simptomele diferă de la pacient la pacient, iar tinerii nu le dau importanță, considerând că este vorba de episoade trecătoare. „Dacă nu reușești să ții minte parola de la computer sau să reții ce ai de făcut într-un proiect, acestea sunt primele semnale de alarmă în stadiile incipiente“, spune Cătălin Andronie, neurolog. El precizează că un alt element important este existența unui precedent în familie.
250.000 de români sunt bolnavi de Alzheimer. Cifra este însă una estimativă, având în vedere că nu există un program național
„Apariția bolii nu poate fi împiedicată, dar evoluția poate fi încetinită“
„În ce zi a săptămânii suntem? Ce dată este astăzi? Puteți număra din 3 în 3 de la 100 înapoi?“, pot părea întrebări aparent banale, dar acestea îi ajută pe medici să afle dacă pacientul are sau nu probleme de memorie. „O altă probă este să-i punem pe pacienți să deseneze un ceas și să reproducă o figură geometrică. Dacă răspunsurile sunt incoerente sau pacientul începe să piardă șirul atunci când este vorba de o enumerare, putem spune că afecțiunea s-a instalat deja“, declară Cătălin Andronie. „Acest test este foarte important, în condițiile în care la noi boala este diagnosticată târziu, iar greul revine membrilor familiei.
Multe familii apelează la medic numai când semnele grave ale bolii s-au instalat deja. „Mulți dau vina pe semnele bătrâneții. E, asta e, uită aia, uită cealaltă, pentru că a îmbătrânit și îl lasă memoria. Ei bine, nu este așa. Pentru că foarte mulți ajung la medic atunci când uită în ce an sau zi sunt, care este numele soțului sau al copiilor. Și e foarte târziu. Apariția bolii nu poate fi împiedicată, dar evoluția poate fi încetinită“, spune Doroteea Baicu, medic psihiatru.
„La noi nu există o evidență. Este Societatea Română de Alzheimer, condusă de doamna profesor Tudose, care are o serie de date, dar nu există date neuro-epidemiologice. Adică nu avem date decât de la Casele de Asigurări care decontează anumite medicamente pentru pacienții cu Alzheimer, și nu un studiu epidemiologic care să evalueze prevalența.“ – Bogdan O. Popescu, neurolog
Nu există strategie națională
Medicamentele pentru această afecțiune sunt gratuite, dar este nevoie de mult mai mult. Reprezentanții asociațiilor pacienților cu Alzheimer din România spun că este nevoie de un plan și o strategie națională pentru a ajuta bolnavii să fie diagnosticați din vreme. Astfel, ei ar putea beneficia de tratament, de un plan de recuperare și supraveghere, care ar contribui la prelungirea vieții cu 8-10 ani. Dar problema bolnavilor de demență pare să nu fie o prioritate pentru autoritățile din România.
O persoană care suferă de acest tip de demență are nevoie de trei îngrijitori. Neurologul Bogdan O. Popescu spune că pentru afecțiunile de demență este nevoie de mai multe investiții. „De exemplu, pentru Alzheimer ar fi nevoie de investiții în spitale pentru bolnavii în stadiu terminal de demență, când cineva trebuie să-i îngrijească. În toate țările există ideea de instituționalizare, adică pur și simplu muți pacientul la spital, pentru că este clar că de aici încolo până la sfârșitul vieții el va avea nevoie de asistență permanentă de bolnav cronic. Noi, din păcate, nu avem astfel de instituții care să-i găzduiască. Există doar private, dar nu toată lumea își permite. În alte state există două feluri de îngrijire: pentru cel bolnav în stadiu moderat, când rămâne acasă, dar are un îngrijitor pe perioada când familia nu este acasă, și în fază avansată, când este îngrijit în instituții specializate și care reprezintă maniera cea mai civilizată de îngrijire în astfel de situații“, conchide acesta.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.