România va avea, până la sfârșitul acestui an, 90 de kilometri noi de autostradă, la care se pot adăuga circa 45 de kilometri de variante de ocolire, în timp ce aproximativ 250 de kilometri vor însemna drumuri reabilitate și îmbunătățite, a afirmat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ștefan Ioniță, într-un interviu acordat Agerpres.
Întrebat care sunt provocările anului 2017 pentru companie, Ștefan Ioniță a explicat: „Provocările companiei sunt cele pe care le așteaptă de atâta timp opinia publică și mă refer aici, de exemplu, la Autostrada Pitești-Sibiu. În acest caz, avem toate speranțele că, în luna iunie, vom demara procedura de proiectare și de execuție pentru secțiunile 1 și 5. Aici vorbim despre secțiunea de la Boița la Sibiu și de la Curtea de Argeș la Pitești, în total 45 de kilometri. Sunt secțiuni funcționale care au asigurate descărcările aferente. Proiectul Sibiu — Pitești este prioritatea zero, fiind mult așteptat de toată lumea. În ultimele zile, am stat umăr la umăr cu prestatorul și am muncit ca și proiectanți, pentru că CNAIR a trecut un pic în zona în care nu mai este un simplu beneficiar care așteaptă un răspuns, ci s-a implicat activ. A intrat în viața proiectului, a fost pe teren, astfel încât putem spune că pentru secțiunile 1 și 5 avem o documentație care le permite inițierea unor proceduri de achiziție publică, proiectare și execuție. Vom face acest lucru pentru a scurta termenele, astfel încât lucrurile să meargă într-un ritm mai bun și oamenii să vadă că încep lucrările la acest sector de autostradă. Ne propunem ca, undeva în luna iulie, să demarăm procedura și pentru Lotul 4 de proiectare și execuție. Ulterior, să avansăm, în funcție de rezultatele din august, să avem niște termene și pentru Loturile 2 și 3. În continuare, ne-a preocupat să găsim acele proiecte mari, mature, care să ne permită o absorbție de fonduri europene la un nivel ridicat. Am identificat aici un proiect bine pregătit, între Pitești și Craiova, un sector de drum de mare viteză. De ce spun de mare viteză și nu spun expres? Pentru că este atât de apropiat de profilul de autostradă încât, practic, diferența o face doar banda de urgență, având un acostament atipic de un metru și jumătate, în ceea ce înseamnă profil transversal. La autostradă avem un profil undeva la doi metri, așa încât nu este diferența nu este atât de mare. Proiectarea a fost făcută pentru a se rula cu 120 km/h, deci vom avea o deplasare foarte bună între aceste două puncte. Ne preocupă și proiectele care asigură dezvoltare locală și ne aplecăm asupra lor, bineînțeles cu precădere pentru cele care sunt finanțate cu fonduri europene. Avem în vedere noi obiective la fel de provocatoare și să deschidem procedurile aferente Coridorului 9 pan-european care acum sunt, practic, contestate la CNSC (Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor, n.r.) de către contestatarii de meserie și urmează să fie soluționate. Coridorul 9 este, practic, alternativă la DN2, un drum greu încercat, cu multe probleme de trafic și cu o medie zilnică anuală foarte ridicată — al doilea după DN1.
Tratăm toate punctele critice care sunt așteptate de români. Ne uităm și asupra Autostrăzii Montana și încercăm soluții pe o zonă care ar veni să asigure o dezvoltare eficientă a României. Vorbim despre o traversare de munți pe ruta Târgu Mureș — Ditrău, Ditrău — Târgu Neamț,Târgu Neamț — Iași, Iași — Ungheni. În prezent, în cadrul unor comisii și a unui grup de lucru, analizăm posibilitatea găsirii unor soluții fezabile pe documentațiile realizate la nivelul anului 2011, astfel încât să generăm și acolo un lucru benefic pentru infrastructură”.
Potrivit șefului CNAIR, o mare parte dintre proiectele de infrastructură rutieră planificate pentru perioada următoare vor putea fi susținute cu bani europeni, obiectivul fiind ca absorbția de fonduri nerambursabile să se situeze la patru miliarde de lei, în acest an, jumătate față de cele circa opt miliarde de lei aduse în exercițiul financiar anterior.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.