Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, susţine că legea dării în plată, votată de Senatul României, reprezintă un risc la adresa stabilităţii financiare a ţării.
Săptămâna trecută, plenul Senatului a votat în unanimitate legea dării în plata, după ce a respins un amendament prin care erau exceptate de la aplicarea acestei legi creditele contractate cu garanţii guvernamentale, cum ar fi Prima Casă. În schimb, senatorii au limitat aplicarea legii doar pentru creditele cu o valoare de cel mult 150.000 de euro.
„Legea dării în plată reprezintă un risc la adresa stabilităţii financiare a României. Un alt risc îl reprezintă politică bugetară expansionistă, care duce la creşterea deficitului bugetar”, a declarat Dragu, la o conferinţă organizată de Comisia Europeană, prilejuită de lansarea „Raportului de ţară pentru România”. Oficialul Guvernului a dat însă asigurări că deficitul public va rămâne sub control în acest an şi nu va depăşi nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB).
„Competitivitatea prin costuri a fost restabilită după 2010 în România, iar productivitatea muncii a devenit semnificativ mai bună după 2012”, a mai spus ministrul. Legea dării în plată se aplică doar creditelor pentru locuinţe cu garanţii imobiliare. Dacă legea intră în vigoare, persoanele care au luat împrumuturi de acest tip pot scăpa de orice plată dacă cedează creditorului locuinţa cumpărată pe credit. Prezent la aceeaşi conferinţă, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a sugerat căteva posibile efecte negative ale legii dării în plată.
”Există riscul că avansul cerut de bănci pentru un credit ipotecar, dar şi dobânzile şi ratele plătite de debitori să crească substanţial în urmă aplicării acestei legi. Totodată, valoarea imobilelor ar putea scădea”, a spus Voinea. În ultima perioadă, cel puţin cinci bănci de pe piaţă românească au anunţat creşteri ale avansului la creditele ipotecare standard, până la niveluri cuprinse între 35% şi 50%, de la nivelul obişnuit în perioada anterioară, de 15-25%. Însă, la programul Prima Casă, prin care s-au acordat peste 90% din creditele imobiliare în ultimii ani, avansul este în continuare de 5%.
Disputele pe marginea legii dării în plată continuă aproape zilnic, deşi Senatul şi-a dat votul. Urmează ca legea să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor. În cadrul emisiunii „După 20 de ani” difuzată duminica trecută de ProTv, deputatul liberal Daniel Zamfir, iniţiatorul legii, a susţinut că viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu ar fi recunoscut că nu din cauza actului normativ în cauză vor mări băncile comerciale avansul la creditele ipotecare ci din cauza legii bail-in (lege care implementează prevederile unei directive europene, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, conform cărora băncile pot confisca depozitele clienţilor de peste 100.000 de euro pentru a se evita intrarea băncii în faliment).
Oficialii BNR au reacţionat şi au spus că Olteanu nu s-a referit la legea bail-in ci la Legea nr. 29/2015 de aprobare a OUG nr. 113/2013, care transpune Directiva Europeană privind cerinţele de capital. Reprezentanţii BNR susţin că doresc să înlăture orice confuzii lansate public pe această temă şi au declarat că legea care transpune Directiva CRD IV solicită instituţiilor de credit să îşi organizeze întreagă activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase, cu cerinţele legii bancare, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestora.
„Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli şi reprezintă un efect direct al eliminării de către legea dării în plata a tuturor garanţiilor aferente creditului, cu excepţia ipotecii imobiliare”, se arată într-un comunicat de presă al BNR. Legea urmează să fie discutată cel mai probabil la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, urmând apoi să fie trimisă în plenul Parlamentului şi apoi la promulgare.
