Placenta este un organ al cărei mod de funcționare este, încă, studiat de către oamenii de știință.
Ea joacă un rol esențial în evoluția sarcinii și în dezvoltarea bebelușului. În acest articol, vom discuta în detaliu despre funcțiile placentei și despre mecanismele fiziologice prin care sunt îndeplinite acestea.
Funcția nutritivă a placentei
Ce rol are placenta și când se formează sunt informații esențiale pentru a înțelege de ce este aceasta atât de importantă în evoluția sarcinii. Una intre cele mai importante funcții ale sale este funcția nutritivă, care permite transferul nutrienților de la mamă către făt, asigurând astfel necesarul de glucide, lipide, proteine, vitamine și minerale. Aceste substanțe nutritive sunt vitale pentru ca viitorul bebeluș să se dezvolte sănătos și să aibă energia necesară pentru creștere.
Transferul de nutrienți este asigurat prin intermediul circulației sangvine de la mamă către făt, prin cordonul ombilical. Modul în care se realizează acest transfer depinde de o serie de factori intrinseci, printre care și tensiunea arterială sau gradientul de presiune, acesta fiind un domeniu pe care oamenii de știință încă îl studiază.
Pe lângă rolul său în nutriția fătului, placenta servește și ca o barieră de protecție. Ea previne trecerea unor substanțe potențial dăunătoare,a bacteriilor sau virusurilor, de la mamă la făt. Placenta are o structură specială care filtrează și blochează materiile potențial nocive, protejând astfel dezvoltarea fătului. Totuși, nu toate substanțele sunt blocate de placenta, astfel că mamele trebuie să fie conștiente de importanța unui stil de viață sănătos în timpul sarcinii și să evite expunerea la substanțe nocive.
Tot prin intermediul placentei se asigură și fluxul de hormoni de la mamă către viitorul bebeluș. De fapt, unii dintre acești hormoni sunt sintetizați de placentă, în timp ce alții provin din organismul mamei. Indiferent de originea lor, hormonii sunt esențiali pentru dezvoltarea bebelușului.
Rolul crucial al placentei în oxigenarea fătului
Placenta joacă un rol esențial în transferul de oxigen de la mamă la făt. Acest mecanism se realizează prin intermediul unui complex sistem de artere și vene, care permit un flux constant de sânge bogat în oxigen către făt și a sângelui sărac în oxigen, cu un conținut ridicat de dioxid de carbon, de la făt la mamă. Placenta este alcătuită dintr-o rețea de vase de sânge foarte mici, numite vilozități, care sunt în contact direct cu sângele mamei. Oxigenul din sângele matern difuzează prin pereții vilozităților și ajunge în sângele fătului, asigurându-i necesarul de oxigen pentru dezvoltare.
Oxigenul are o importanță crucială pentru dezvoltarea fetală. Acesta este necesar pentru creșterea și diviziunea celulară, precum și pentru producerea de energie necesară pentru funcționarea normală a celulelor. Un aport insuficient de oxigen poate duce la încetinirea creșterii și dezvoltării fătului, afectându-i viitoarele funcții vitale.
Placenta are și capacitatea de a ajusta nivelul de oxigen care ajunge la făt, în funcție de nevoile acestuia și de condițiile din mediul înconjurător. Acest lucru se realizează prin intermediul unui proces numit „vasodilatație”, care implică lărgirea vaselor de sânge din placenta pentru a permite un flux mai mare de sânge și, prin urmare, un aport mai mare de oxigen către făt. Astfel, placenta asigură un echilibru delicat între necesarul de oxigen al fătului și cantitatea disponibilă în sângele matern.
Rolul placentei în eliminarea deșeurilor
Placenta are un rol crucial și în eliminarea deșeurilor din corpul fătului. Una dintre cele mai importante funcții ale placentei este aceea de filtrare, care permite trecerea deșeurilor din sângele fetal în sângele matern, urmând a fi eliminate de către metabolismul acesteia. Această funcție de filtrare asigură îndepărtarea eficientă a deșeurilor metabolice, cum ar fi dioxidul de carbon și ureea, din corpul fătului.
Procesul de eliminare a deșeurilor prin placenta se desfășoară în două etape. În primul rând, deșeurile sunt transportate din sângele fetal în placenta prin difuziune. Difuziunea este un proces pasiv prin care moleculele se deplasează dintr-o zonă cu concentrație mare într-o zonă cu concentrație mai mică. Astfel, deșeurile metabolice ajung în placenta pentru a fi eliminate.
În al doilea rând, aceste deșeuri sunt transferate din placenta în sângele matern. Acest transfer are loc prin intermediul vaselor de sânge care conectează placenta cu uterul mamei. Odată ajunse în sângele matern, aceste deșeuri sunt eliminate prin rinichii mamei prin intermediul procesului de filtrare a urinei.
Acest articol a evidențiat rolul esențial pe care îl joacă placenta în nutriția, oxigenarea și eliminarea deșeurilor metabolice ale fătului. Cunoașterea acestor detalii te poate ajuta să adopți un stil de viață optim care să susțină o sarcină cu o evoluție favorabilă și venirea pe lume a unui bebeluș sănătos.
Sursa foto Shutterstock
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.