Kaja Kallas: ”Cererea lui Putin care nu poate fi acceptată”

Convorbirea telefonică dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump arată că Moscova nu este pregătită să facă ”concesii” privind Ucraina, a apreciat miercuri șefa diplomației europene Kaja Kallas, considerând inacceptabilă cererea Rusiei de încetare a sprijinului militar occidental pentru Kiev, relatează AFP și Reuters.

”Dacă citiți ambele transcrieri ale convorbirii telefonice, este clar că Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesie”, a declarat ea pentru jurnaliști la Bruxelles.

În timpul apelului telefonic de marți cu omologul său american, liderul de la Kremlin a refuzat să accepte propunerea unei încetări totale a focului timp de 30 de zile în Ucraina, despre care Trump spera să fie primul pas către un acord de pace între Moscova și Kiev. Putin a cerut în schimb încetarea ‘reînarmării’ Ucrainei și oprirea ajutorului occidental către Kiev.

Această cerere ”nu poate fi acceptată”, a afirmat Kaja Kallas.

”Ceea ce vrea Rusia este ca Ucraina să lase garda jos”, a continuat fosta șefă a guvernului eston.

”Dacă ei reușesc să interzică orice ajutor militar către Ucraina, vor fi liberi să continue, pentru că ucrainenii nu se pot apăra. Deci este clar că acest lucru nu poate funcționa”, a insistat ea.

COMUNICATUL KREMLINULUI

Kremlinul a publicat următorul comunicat referitor la conversaţie telefonică avută de Vladimir Putin cu preşedintele american Donald Trump:

„Liderii au continuat un schimb de opinii detaliat şi sincer cu privire la situaţia legată de Ucraina. Vladimir Putin şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Donald Trump pentru efortul său de a promova obiectivul nobil de a pune capăt ostilităţilor şi pierderilor umane.

Reafirmându-şi angajamentul fundamental faţă de o soluţionare paşnică a conflictului, preşedintele rus a declarat că este gata să colaboreze cu partenerii săi americani în vederea unei examinări aprofundate a posibilelor modalităţi de soluţionare, care ar trebui să fie cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung. Şi, desigur, să ţină cont de necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei şi de interesele legitime de securitate ale Rusiei.

În contextul iniţiativei preşedintelui Statelor Unite ale Americii de a introduce o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte esenţiale privind controlul efectiv asupra unei eventuale încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact, necesitatea de a stopa mobilizarea forţată în Ucraina şi reînarmarea forţelor armate ucrainene. De asemenea, au fost remarcate riscurile grave asociate cu lipsa de angajament din partea regimului de la Kiev, care a sabotat şi a încălcat deja în mod repetat acordurile încheiate. A fost atrasă atenţia asupra crimelor teroriste barbare comise de militanţii ucraineni împotriva populaţiei civile din regiunea Kursk.

S-a subliniat că principala condiţie pentru a preveni escaladarea conflictului şi pentru a acţiona în vederea soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Kiev.

În legătură cu apelul recent al lui Donald Trump de a salva vieţile militarilor ucraineni încercuiţi în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că partea rusă este pregătită să se lase ghidată de considerente umanitare şi, în caz de predare, garantează viaţa şi tratamentul demn al soldaţilor AFU (armata ucraineană – n.r.), în conformitate cu legile ruse şi cu normele de drept internaţional.

În timpul conversaţiei, Donald Trump a înaintat o propunere privind refuzul reciproc al părţilor din conflict de a lovi instalaţiile infrastructurii energetice timp de 30 de zile. Vladimir Putin a reacţionat pozitiv la această iniţiativă şi a dat imediat armatei ruse o comandă corespunzătoare.

De asemenea, preşedintele rus a reacţionat constructiv la ideea lui Donald Trump de a pune în aplicare o iniţiativă bine cunoscută privind siguranţa navigaţiei în Marea Neagră. S-a convenit începerea negocierilor pentru elaborarea ulterioară a detaliilor specifice ale unui astfel de acord.

Vladimir Putin a declarat că la 19 martie părţile rusă şi ucraineană vor face schimb de prizonieri – 175 la 175 de persoane. În plus, 23 de militari ucraineni grav răniţi care se află sub tratament în instituţii medicale ruseşti vor fi predaţi ca gest de bunăvoinţă.

Liderii şi-au reafirmat intenţia de a continua eforturile pentru a ajunge la o soluţionare bilaterală a problemei ucrainene, inclusiv luând în considerare propunerile preşedintelui SUA menţionate mai sus. Grupuri de experţi ruşi şi americani sunt în curs de constituire în acest scop.

Vladimir Putin şi Donald Trump au abordat şi alte chestiuni de pe agenda internaţională, inclusiv situaţia din Orientul Mijlociu şi din regiunea Mării Roşii. Vor fi depuse eforturi comune pentru stabilizarea situaţiei în punctele de criză, stabilirea unei cooperări în domeniul neproliferării nucleare şi al securităţii globale. Acest lucru, la rândul său, va contribui la îmbunătăţirea atmosferei generale a relaţiilor ruso-americane. Un exemplu pozitiv este votul de solidaritate în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la rezoluţia privind conflictul ucrainean.

A fost exprimat un interes reciproc pentru normalizarea relaţiilor bilaterale în lumina responsabilităţii speciale a Rusiei şi a Statelor Unite pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în lume. În acest context, a fost luată în considerare o gamă largă de domenii în care ţările noastre ar putea stabili o cooperare. Au fost discutate o serie de idei, care merg în direcţia dezvoltării în viitor a unei cooperări reciproc avantajoase în sectorul economiei şi energiei.

Donald Trump a susţinut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în Statele Unite şi Rusia între jucători ruşi şi americani care joacă în NHL şi KHL.

Preşedinţii au convenit să rămână în contact cu privire la toate chestiunile abordate”.

La scurt timp după discuția telefonică Trump-Putin și anunțul unui armistițiu limitat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că țara sa a fost ținta unor noi atacuri rusești.

Marți seara, în capitala Ucrainei au sunat sirenele de alarmă și au fost auzite explozii.

”Din păcate au loc lovituri, mai ales împotriva infrastructurii civile”, a scris Zelenski pe Telegram în cursul nopții.