China și SUA, tot mai aproape de un Război Rece

Summitul SUA-China ce are loc în Alaska este mai tensionat decât era de așteptat. Joi, în prima zi a întâlnirii, au fost lăsate deoparte inclusiv plezanteriile diplomatice. Atmosfera a fost răcită suplimentar de sancțiunile impuse de SUA, cu o zi înainte summitului, împotriva a 24 de oficiali chinezi implicați în reprimarea protestelor pro-democrație din Hong Kong, o măsură asemănătoare cu criticata decizie a Rusiei de a expulza mai mulți diplomați occidentali chiar în ziua recentei vizite la Moscova a șefului diplomației UE, Josep Borrell.

Consilierul pentru Securitate al președintelui SUA, Jack Sullivan, a declarat la începutul întâlnirii: ”Nu căutăm un conflict, însă suntem deschiși pentru o competiție dură și ne vom apăra principiile, poporul precum și națiunile prietene”. Sullivan a amintit, în fața reporterilor, că pe agenda summitului figurează represiunea chineză din provincia Xinjiang, din Hong Kong, situația Taiwanului, precum și atacurile cibernetice sponsorizate de China și „coerciția economică asupra aliaților” SUA. ”Fiecare dintre aceste acțiuni amenință ordinea bazată pe reguli care menține stabilitatea globală”, a decarat Sullivan. El a mai spus că alternativa nu ar fi decât o lume în care învingătorul ia totul, o lume ”violentă și instabilă”.

Plecând de la aceste declarații, comentatorii americani au tras concluzia că administrația Biden, atât de critică la adresa fostului guvern Trump, nu va modifica politica dură față de China.

Yang Jiechi, șeful comisiei de politică externă a Partidului Comunist Chinez, practic șeful ministrului de Externe din China, s-a lansat într-o critică a politicii americane care a depășit cu mult cele doua minute stabilite pentru remarcile de început ale participanților la summit. Intervenția lui Yang Jiechi a durat, ținând cont și de traducere, nu mai puțin de 17 minute. Yang Jiechi a pornit de la tema „drepturilor omului” invocate de secretarul de Stat Antony Blinken și de consilierul Sullivan și a acuzat Washingtonul de „ipocrizie”, inclusiv în ce privește tratamentul afroamericanilor, într-o paralelă cu situația uigurilor din China.

Yang a acuzat SUA că își folosesc puterea militară și supremația financiară pentru a pune presiuni pe alte state și că amenință comerțul internațional. Oficialul chinez a spus că Xinjiang, Hong Kong și Taiwan sunt părți inseparabile ale teritoriului chinez și că Beijingul se opune imixtiunii SUA în afacerile sale interne. Yang a spus că SUA nu respectă drepturile omului, câtă vreme afroamericanii sunt „măcelăriți” și a adăugat că SUA ar face bine să-și vadă de propriile afaceri interne, așa cum face și China. El a ripostat la acuzele Washingtonului spunând că SUA sunt „campionul la atacuri cibernetice”. Yang a mai declarat că SUA trebuie să renunțe la ”mentalitatea Războiului Rece”. ”Privim relația cu SUA, așa cum a spus președintele Xi Jinping, cu speranța că nu vom avea parte de vreo confruntare, de vreun conflict, cu speranță că vom avea o cooperare reciproc avantajoasă cu Statele Unite”.

Având în vedere cum a început summitul din Alaska, este puțin probabil ca discuțiile să ducă la vreun rezultat pozitiv. În plus, ambasadorul chinez în SUA, Cui Tiankai, a postat pe site-ul ambasadei un mesaj grăitor în acest sens: ”Firește, nu ne așteptăm ca runda întâi a discuțiilor să rezolve toate problemele dintre China și SUA și nu avem mari speranțe”. „Dorința mea este ca acesta să fie începutul și ca cele două părți să înceapă un proces de dialog constructiv și realist. Dacă reușim asta, cred că această primă rundă va fi un succes”.

Numai că secretarul de Stat Blinken a ținut să precizeze înaintea summitului ca noua administrație nu mai este adepta unor serii de dialoguri, așa cum a făcut Donald Trump. Blinken a declarat că acest summit nu este primul episod dintr-o serie mai lungă de discuții la nivel înalt.

În plus, acțiunile administrației SUA ce au precedat summitul din Alaska au semnala clar că America nu este dispusă să facă vreo concesie Chinei. Liderii SUA, Indiei, Japoniei și Australiei au participat la primul summit al Dialogului Cvadrilateral pentru Securitate (Quad), un forum al democratiilor din regiunea Indo-Pacific pe care neoconservatorii americani își doresc să-l vadă transformâdu-se într-un NATO Asiatic menit să îndiguiască China, așa cum NATO a îndiguit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. În plus, în perioada de tranziție, noua administrație Biden a dat asigurări că SUA vor lupta alături de Filipine, în cazul unui atac al Chinei. Apoi, Japonia a fost informată că tratatul de Securitate cu SUA va acoperi și eventualele atacuri asupra insulelor din Marea Chinei de Est revendicate de China. Și mai mult, amiralul Phil Davidson, care a condus Comandamentul indo-pacific al Armatei SUA, a cerut noi rachete defensive care să protejeze Guamul de noile rachete chineze și a mai cerut rachete care să poată fi lansate asupra Chinei din Guam sau de pe teritoriul unor state aliate din regiune. Tot generalul Davidson a făcut apel la apărarea Taiwanului de către SUA, chiar dacă SUA au recunoscut revendicările chineze asupra Taiwanului încă din perioada președintelui Richard Nixon.

În fața acestei poziții americane, China nu mai face un pas înapoi, așa cum obișnuise în ultimele decenii. Bombardierele, navele de război, se apropie tot mai mult de avioanele și navele americane și aliate. China nu a cedat nici măcar o stâncă sau un recif din Marea Chinei de Sud sau de Est.

”În America, indiferent de partidul politic, poziția câștigătoare pare să fie considerata cea care presupune să ne împotrivim Chinei. Unde va duce asta?”, se întreabă Pat Buchanan, într-o analiză postată pe blogul său. ”China nu este o țară comunistă de formă, ci una care mândră de ceea ce este. Crede că sistemul ei s-a dovedit superior în acest secol. Nu crede într-o egalitate a ideologiilor, religiilor și popoarelor. Respinge în mod deschis democrația americană, pe care o vede drept un sistem defectuos, și respinge orice sugestie despre primatul american în crearea ”ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Dacă va continua să crească în următorii douăzeci de ani așa cum a făcut-o în ultimele două decenii – având în vedere ca China are de patru ori populația SUA – ar putea deveni nu numai puterea dominantă în Asia și în Indo-Pacific, ci în lume. Ce putem face pentru ca asta să nu se întâmple – în afară de un război care ar fi un dezastru și pentru China, și pentru SUA, așa cum Al Doilea Război Mondial a fost un dezastru pentru Marea Britanie și pentru Germania? Cum să ne decuplăm de o țară care asigură bunuri de primă necesitate – precum medicamente – pentru poporul american?”.