Christine Lagarde: Europa trebuie să aibă o poziţie comună în cazul Greciei

Autorităţile europene ar trebui să înceteze cu declaraţiile contradictorii şi să aibă o poziţie comună pentru ca al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia să funcţioneze, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu publicat luni de Financial Times (FT).

Punctele de vedere diferite observate în declaraţiile miniştrilor din zona euro şi Banca Centrală Europeană privind ultimul împrumut acordat Greciei au creat confuzie pe pieţe, a avertizat şeful FMI.

‘Noi nu am comunicat într-un mod armonizat, şi în special nu am avut o poziţie comună’, a afirmat Lagarde, adăugând că în acest moment europenii trebuie ‘să nu se abată de la acord’.

Dar Christine Lagarde, al 11-lea şef european succesiv al FMI, a apărat modul în care Europa a gestionat criza datoriilor din Grecia. Analiştii şi-au exprimat dubiile că fostul ministru francez de finanţe va reuşi să-şi păstreze în noul post imparţialitatea în privinţa resurselor FMI şi credibilitatea deoarece criza datoriilor din Europa Occidentală a sporit temerile privind un conflict de interese.

Grecia speră să-şi reducă datoria, în prezent la peste 350 miliarde de euro (506 miliarde de dolari) cu 26,1 miliarde de euro prin răscumpărarea sau ‘rostogolirea’ datoriei ajunse la scadenţă. În 12 iulie liderii zonei euro au aprobat al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia, de aproape 109 miliarde de euro, destinat să salveze Grecia de la faliment.

Creditorii privaţi ai Greciei îşi vor asuma pierderi de 21% din obligaţiile pe care le deţin, ca parte a contribuţiei de 37 miliarde de euro (53 miliarde de dolari) la al doilea plan de asistenţă financiară pentru Atena. Oferta IIF, susţinută iniţial de 30 de instituţii private printre creditorii cei mai importanţi ai Greciei, ar urma să permită Atenei să-şi reducă necesităţile de finanţare de la 54 de miliarde de euro în trei ani şi de la 135 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2020. Ea constă în schimbarea voluntară a obligaţiunilor greceşti în noile „instrumente” ale datoriei special create. Acordul include o contribuţie voluntară a investitorilor privaţi, care îşi vor schimba obligaţiunile guvernamentale greceşti pe care le deţin pentru unele cu dobânzi mai mici.

Săptămâna trecută, Paulo Nogueira Batista, care reprezintă Brazilia şi alte opt ţări în Consiliul FMI, a declarat pentru FT că în special creditori privaţi din Europa au renunţat prea uşor şi era momentul ca şeful FMI să-şi arate independenţa de originile sale europene.

Christine Lagarde a respins astfel de opinii: ‘Cu toate că am auzit de acele bazaconii că acesta va fi un test despre cât de europeană sunt, nu cred că aceasta este problema’.

Lagarde a dat asigurări că FMI se va implica în continuare în salvarea Greciei dar nu a precizat nivelul finanţării pentru statul elen.