Cine este ”noul Timmermans” de la Comisia Europeană?

Președinta noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat cum vor fi împărțite viitoarele portofolii și astfel am aflat cine va fi ”noul Frans Timmermans”, cel care se va ocupa de problemele justiției și ale statului de drept în viitorul executiv european. Este un portofoliu cu miză mare, căci, pe linia inițiată de actuala Comisie, accesul la fondurile europene va depinde, pentru prima dată în istoria UE,  de criteriul politic al respectării ”valorilor europene”.

”Noul Timmermans” va fi bicefal – va exista un comisar pentru Justiție, belgianul Didier Reynders, și un vicepreședinte însărcinat cu agenda ”Valori şi transparenţă”, cehoaica Vera Jourova. Instituțional, comisarul belgian va fi subordonat vicepreședintei din Cehia. Principiul Ursulei von der Leyen a fost să ofere măcar o parte din domeniul statului de drept unui comisar din Est, pentru a nu crea impresia că ”vechea Europa” este cea care dă mereu lecții ”tinerei Europe”. Potrivit presei poloneze, reprezentantul Estului pe această problematica ar fi trebuit să fie letonul Valdis Dombrovskis, care însă a fost preferat pentru un post economic, fiind un adept al linii nordice a disciplinei și austerității bugetare.

Tot presa poloneză relatează că Vera Jourova ar putea avea o poziție fragilă. Comisar pentru Protecția Consumatorului și Egalitate de Gen în actuala Comisie Juncker, Jourova s-a exprimat de mai multe ori împotriva perceputelor atacuri la adresa justiției din țările central și est-europene. Însă Jourova reprezintă un guvern ceh populist, cu un premier investigat de OLAF pentru fraudarea fondurilor UE, un premier care a schimbat într-un mod controversat ministrul Justiției, pentru a nu fi deferit tribunalului în cazul cu pricina. Apoi, Jourova însăși a stat în arest în urma cu mai mulți ani, într-un dosar în care a fost acuzată de luare de mită. Jourova ar putea fi lesne atacată pornind de la aceste fapte.

Proiectul noului comisar pentru Justiție

Belgianul Didier Reynders a lăsat să se întrevadă mult mai mult din agenda pe care ar putea să o promoveze în calitate de comisar pentru Justiție. Reynders, ministru de Externe al Belgiei, nu este un orator la fel de bun ca olandezul Timmermans, însă are aceeași viziune asupra problemelor statului de drept.

Reynders este unul dintre promotorii unui mecanism de monitorizare a statului de drept în toate statele UE, un soi de MCV extins la nivelul întregii Uniuni, însă mult mai lax și cu participare voluntară. Este o propunere lansată de Germania, căreia i s-a alăturat și viitorul comisar belgian.

În martie 2019, Reynders, în calitate de ministru de Externe, și secretarul german de stat pentru Afaceri Europene, Michael Roth, au cerut un mecanism de monitorizare anuală a statului de drept, într-un mod similar monitorizarii bugetelor. ”Poate că noul mecanism va putea crea punți între Est și Vest, între Nord și Sud, pentru a depăși stereotipurile”, spunea Roth. Oficialul german mai arăta că statul de drept trebuie monitorizat pe ”criterii obiective”, iar ca acest lucru ”nu trebuie să se aplice doar în cazul a două sau trei state UE, ci tuturor”. ”Avem o majoritate, peste 20 de state, care susțin crearea unui mecanism de evaluare recioprocă privind statul de drept”, a spus Reynders, în martie 2019.

Euractiv a intrat în posesia proiectului germano-belgian. Potrivit documentului, noul sistem ar privi monitorizarea statului de drept, inclusiv independența justiției și protectia juridică, stabilitatea cadrului legal. Pentru început, un rol important ar reveni ”organizațiilor naționale, europene și internaționale”, pentru ca apoi să urmeze ”discuții interactive” la nivel de experți și ”la nivel politic, în cadrul Consiliului Afaceri Generale”.

Nu este limpede ce ar putea rezulta în urma unui asemenea mod de monitorizare. Este suficient să ne gândim la rolul important acordat ONG-urilor și fundațiilor si ”experților”. Cât despre ”evaluarea reciprocă” și discuțiile politice, este suficient să ne gândim că un guvern precum cel de la Varșovia ar sublinia mereu că în Germania sau Austria politicienii îi pot numi direct pe judecători, motiv pentru care aceste țări nu pot pune Polonia la colț pentru reforma justiției. Un asemenea format de ”evaluare reciprocă” ar duce la blocaje permanente.

Este, probabil, unul dintre motivele pentru care amintitul proiect germano-belgian semnat de Reynders arată că ”nu va avea consecințe legale” și nu va permite impunerea unor sancțiuni. De asemenea, participarea va fi voluntară. În aceste condiții, nu am exagera spunând ca ”evaluarea reciprocă” și ”discuțiile interactive” se vor rezuma la șuete ale ONG-urilor și câtorva politicieni pe banii europeni, pentru a da impresia creării unor ”punți între Est și Vest”.

Atunci, care vor fi adevăratele instrumente de presiune ale UE? A spus-o chiar secretarul de Stat Roth, tot în martie 2019: amenințarea cu aplicarea Articolului 7 din Tratatul UE (retragerea dreptului de vot in UE pentru un stat membru, cum se poate întâmpla acum cu Polonia și Ungaria) si mai ales condiționarea accesului la banii europeni de respectarea principiilor statului de drept (conform unui regulament al actualei Comisii Juncker, care va intra în vigoare în 2021).

Comisari cu probleme

Comisarii propuși de presedinte Ursula von der Leyen vor trebui să treacă de votul Parlamentului European, iar aici vor fi discutate petele negre din CV-ul lor. Presa europeană a scos în evidență cu precădere un caz, al polonezului Janusz Wojciechowski, investigat de OLAF pentru că a abuzat de călătoriile suportate din buggetul UE, în timpul mandatului de europarlamentar. Polonezul spune însă că a rambursat banii respectiovi și cazul trebuie închis.

Ursula von der Leyen a declarat, marți, că nu comentează despre investigațiile OLAF, căci este un organism independent. În plus, ea a declarat că toți cei investigați de OLAF beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Unul dintre motivele reținerii lui von der Leyen ar putea fi un alt caz, mult mai puțin spre deloc mediatizat – cel al Sylviei Goulard, propunerea de comisar din partea Franței. Sylvie Goulard este implicată într-un scandal privind angajarea fictivă a mai multor asistenți de către eurodeputații francezi. Acesta a fost motivul pentru care și-a dat demisa din funcția de ministru al Apărării în Franța, în 2017, la câteva săptămâni după numire. Și ar mai fi un motiv: în perioada în care a fost eurodeputată, Goulard a fost plătita cu peste 10.000 de euro pe luna de un ONG finanțat de miliardarul american Nicolas Berggruen. ”În ce scop? Nimeni nu știe. Nu este ilegal, însă planează întrebări, căci Goulard era o figură importantă a Parlamentuilui European în chestiuni economice și financiare”, scrie Liberation.

Ursula von der Leyen are motive să o susțină pe Goulard, câtă vreme își datorează președinția Comisiei Europene nu guvernului țării sale, Germania, ci președintelui Franței, Emmanuel Macron. În plus, așa cum Goulard are legături puternice cu mediul politic german, la fel stau lucrurile și pentru von der Leyen. Iar portofoliul atribuit lui Goulard, Politica industrială, Industria de Apărare şi Spaţiu, este unul extrem de important pentru Berlin și Paris, care urmăresc să pună monopol pe piața militară europeana. Liberation citează un deputat francez care spune: ”Goulard va fi in mâinile germanilor”.

Componența noii Comisii Europene

Iată repartizarea portofoliilor în noua Comisie, care va trebui să treacă de votul Parlamentului European, după audierea în comisiile de resort.

Trei vicepreşedinţi executivi vor avea o funcţie dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreşedinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda preşedintelui ales, cât şi comisar.

Vicepreşedintele executiv Frans Timmermans (Olanda) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcţia Generală Politici Climatice.

Vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona agenda cu privire la o Europă pregătită pentru era digitală şi va fi comisar pentru concurenţă, sprijinită de Direcţia Generală Concurenţă, se mai menţionează în comunicatul CE.

Vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetăţenilor şi va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcţia Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Uniunea Pieţelor de Capital.

Ceilalţi cinci vicepreşedinţi sunt Josep Borrell (Spania, în prezent ministrul spaniol al afacerilor externe) – cu agenda: ‘O Europă mai puternică pe plan internaţional’, Vera Jourova (Repulica Cehă, comisar în Comisia Juncker) – cu agenda ‘Valori şi transparenţă’, Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, fost funcţionar în Comisia Europeană), cu agenda ‘Protejarea modului nostru de viaţă european’, Maros Sefcovic (Slovacia, vicepreşedinte al Comisiei Juncker) – cu agenda ‘Relaţii interinstituţionale şi prospectivă’, Dubravka Šuica (Croaţia, deputat în Parlamentul European), cu agenda ‘Democraţie şi demografie’. De asemenea, Dubravka Suica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinţei privind viitorul Europei.

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget şi administraţie” şi va raporta direct preşedintelui Comisiei.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie şi fost ministru de finanţe, ministru al afacerilor externe şi europene şi ministru al apărării, va fi responsabil de „Justiţie”, ‘inclusiv tematica statului de drept’.

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european, ocupându-se de portofoliul digital, iar acum va primit portofoliul „Inovare şi tineret”.

Stella Kyriakides (Cipru) este psiholog clinician cu mulţi ani de experienţă în domeniul afacerilor sociale, al sănătăţii şi al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian şi a fost ministru al afacerilor economice şi al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) a fost ministru de finanţe şi membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaţionale”.

Sylvie Goulard (Franţa), fost deputat în Parlamentul European, va fi comisar pentru piaţa internă, poziţie din care „va gestiona activitatea privind politica industrială şi va promova piaţa unică digitală”. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcţie Generală pentru Industria de Apărare şi Spaţiu.

Laszlo Trocsanyi (Ungaria) este fost ministru al justiţiei din Ungaria. El va avea portofoliul „Vecinătate şi extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, va avea portofoliul „Comerţ”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei şi ministru al afacerilor externe, a primit portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkievicius (Lituania), ministrul lituanian al economiei şi inovării, va fi responsabil pentru „Mediu şi oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg), fost membru al Parlamentului European şi fost ministru pentru ocuparea forţei de muncă la nivel naţional, va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) a ocupat atât postul de ministru pentru dialog social, protecţia consumatorilor şi pentru libertăţi civile, cât şi pe acela de ministru al afacerilor europene şi al egalităţii. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură şi este în prezent membru al Curţii de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Băncii Portugaliei. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulţi ani şi a fost, pe plan naţional, atât ministru al planificării, cât şi ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune şi reforme”.

Rovana Plumb (România) – portofoliul Transport. Rovana Plumb este deputat în Parlamentul European (vicepreşedinte al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor) şi a ocupat, la nivel naţional, posturile de ministru al mediului şi schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educaţiei şi ministru al transporturilor.

Janez Lenarcic (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene şi a colaborat strâns timp de mai mulţi ani cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan naţional, ministru pentru ocuparea forţei de muncă, dar şi fost ministru al şcolilor şi ministru al sănătăţii şi îngrijirii persoanelor în vârstă, precum şi deputată în Parlamentul suedez. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.